Judecătoarea CCR, Iulia Scântei, a luat parte la Festivalul de Film de la Râșvnov. La 8 luni de la anularea alegerilor, Scântei a venit cu câteva explicații despre decizia Curții Constituționale, conform inPolitics.
„Curtea are o competență unică. Un singur proces electoral a fost încredințat, prin Constituție, pentru verificarea legalității și confirmării rezultatului, către CCR: procesul prezidențial electoral. Restul alegerilor au fost încredințate pentru control de legalitate instanțelor judecătorești de drept comun.
Cazurile de fraudă derulate în ziua votării reprezintă ce poți sesiza cu privire la nelegalitatea unui proces electoral”, a susținut Scântei.
„Curtea a avut o decizie în care a constatat că nu au existat fraude în ziua votării, care să fie contestate de un competitor”, clarifică Scântei.
De ce s-a pronunțat Curtea Constituțională?
„CCR nu are competențe să analizeze modul în care își realizează atribuțiile legale alte autorități ale statului. CCR nu are nici competența să fac o verificare asupra modului în care CSAT a ajuns la o anumită constatare: «Au afectat procesul electoral prezidențial»”, a zis Scântei despre rolul CCR în anularea alegerilor.
Ea a spus că documentele CSAT sunt luate drept „veridice și se bucură de autenticitate”.
Dacă CCR nu ar fi decis anularea alegerilor în baza documentelor desecretizate, atunci ar fi ajuns să valideze „ceva ce nu a fost potrivit legii”.
Conform legii, alegerile sunt definite prin trei criterii obligatorii:
- libere
- periodice
- corecte.
Ele au fost libere, pentru că oamenii au putut vota candidatul dorit. Au fost și periodice, pentru că au avut loc la data stabilită.
„A rămas în analiză caracterul «corect», care viza caracterul legal. Ce a contat a fost ca exercitarea dreptului să fie conform cu legea. Asta dă caracterul corect”, a răspuns judecătoarea.
Din documentele CSAT, care arătau cum campania electorală a fost viciată, „noi nu am sancționat – și îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a explica oamenilor și poate de a ne cere scuze – niciun alegător pentru cum a votat, ci pentru faptul că un competitor nu a respectat niște acte normative obligatorii” , a mai spus judecătoarea.
Scântei spune că CCR nu are responsabilitatea de a găsi dovezi
După izbucnirea războiului din Ucraina, explică judecătoarea, a fost modificată Legea pentru securitate națională. Ea a fost completată cu două categorii de riscuri naționale noi, „care se petreceau sub ochii noștri”:
- războiul hibrid
- acțiuni statale și non-statale de propagandă și dezinformare, „unde nu era zona de expertiză a CCR”.
Astfel, constatarea și identificarea probelor „revenea instituțiilor din domeniul apărării și siguranței naționale”, a zis judecătoarea.
„Am concluzionat că procesul electoral trebuia oprit, pentru că a fost viciat în formele în care au arătat alte autorități. Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Noi am spus cum a fost afectată ordinea constituțională, dar poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”, a conchis judecătoarea, conform Hotnews.
Declarațiile judecătoarei se bat cap în cap cu ale președintelui CCR – Marian Enache
În februarie, într-un interviu, Marian Enache preciza că decizia din decembrie a fost singura din istoria CCR care s-a luat în baza autosesizării, procedură care nu e prevăzută de legea de funcționare a curții. Dar Marian Enache nu a zis că decizia a fost luată pentru că un unic competitor a încălcat procedurile legale în campanie.
„Nu a sancționat un competitor sau mai mulți competitori, cum nu i-am sancționat nici pe alegătorii care au votat pentru un competitor sau pentru altul. Curtea a sancționat, în limitele obligației sale constituționale, procedura electorală ca atare, derulată în condiții de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituțiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea națională și care au atestat că au existat nereguli majore în cadrul procesului electoral”, spunea Marian Enache.
Conform Iuliei Scântei, „noi nu am sancționat niciun alegător pentru cum a votat, ci pentru faptul că un competitor nu a respectat niște acte normative obligatorii”.
Bogdan Tiberiu Iacob scrie că legea alegerilor 370/2004 spune clar că dacă ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin este afectată de nereguli „Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”.
Astfel, Curtea Constituțională nu trebuia să anuleze alegerile prezidențiale, ci să la invalideze. La două săptămâni de la invalidare, turul 1 de scrutin trebuia repetat cu aceiași concurenți electorali.
Dupa razboi multi viteji se arata! Hai pa tu ceceristo ca ne-am lamuri din decembrie ce caracter si!
Vai! Ce jeguri rapanoase sunt astia toti, pana la ultimul! Se trezira kktii cu diarie in dos, cica de la noi garnitura locala spurcata de tradatori de neam si tara in dosarul de pe masa lu’ Gabard ar fi Pledoiu(ca e peltic si nu stie cu “R” de la “Romania”), Klaunu, Ciumpalax, Enache (acest Trahanache contemporan si spun unii, cu dovezi ca si pedofil pe deasupra) si multi altii.
E suficient sa traga cineva cu autoritate si putere de acest fir si pica toata loaza bolsevica antinationala care ne tortureaza de generatii, ca un Bolo-jean, daca totul se face ca la carte.
Sa traim, sa o vedem si pe asta!