Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, miercuri, că domnitorul Neagoe Basarab și-a slujit țara și Biserica într-o manieră exemplară, istoricul subliniind că unii dintre liderii de azi ar putea să învețe din „Învățăturile” acestuia, relatează Agerpres.
Discursul domnului academician a avut loc în cadrul sesiunii științifice „Neagoe Basarab – 500 de ani de la moarte”, desfășurată în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române.
„A acționat, în general, ca un creștin într-un stat creștin din familia europeană. Spun asta pentru că, de multe ori, în secolul al XVI-lea, când se tratează istoria noastră în alte părți, Țara Românească e trecută ca provincie otomană, ca și cum ar fi avut în frunte un pașă, un guvernator otoman, ceea ce n-a fost cazul niciodată. (…)
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Cultura noastră: ce a mai rămas din ea, de Theodore Dalrymple vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
Neagoe Basarab a fost, în felul lui, un renascentist și nu numai de modelul Renașterii Bizantine, ci chiar un renascentist cu filieră occidentală. A promovat opere de artă somptuoasă, cărți de teorie a puterii politice, cum au fost faimoasele „Învățături” și a militat chiar pentru dialogul între catolici și ortodocși.
S-a străduit să-și țină rangul de suveran, în toată această domnie frământată, inclusiv în raporturile pe care le va avea cu Veneția și care sunt un prolog al raporturilor altor domni care i-au urmat, până la Constantin Brâncoveanu. (…)
S-a străduit să-și țină rangul (…) european, dar și rangul de domn al Țării Românești, de domn uns al lui Dumnezeu pentru țara și pentru Biserica sa și pentru ca acestea două, zice el, să nu fie batjocură limbilor străine. Unii dintre liderii de azi ar putea să învețe din „Învățăturile” lui. (…)
Legătura pe care o facem între finalul domniei lui Neagoe Basarab și apariția scrisului în limba română, repet, o apariție relativă după datele pe care le avem acum, ne obligă să-i reevaluăm întreaga activitate culturală. Neagoe Basarab și-a slujit țara și Biserica într-o manieră exemplară.”, a spus Ioan Aurel Pop.
Hrănește bine(le)! Cumpără suplimentul alimentar Propolis mielat (tinctură de propolis cu miere) și vei contribui la susținerea siteului R3media.
ÎPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, a amintit de climatul cultural în care a trăit și a scris Neagoe Basarab, evocând contemporani ai domnitorului muntean precum Erasmus din Rotterdam, Nicolaus Olahus, Niccolo Machiavelli sau Martin Luther.
Arhiereul a precizat că domnitorul nu era „cu nimic mai prejos decât contemporanii săi din Răsărit și Apus, a împletit în celebra sa carte de învățătură înțelepciunea duhovnicească, brodată pe spectrul social politic al vremii sale, cu o permanență și ca izvor de echilibru și demnitate plină de identitate ortodoxă românească.”
În cadrul întâlnirii organizate de Academia Română în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, moderată de directorul general al MNLR, Ioan Cristescu, au mai susținut prelegeri:
Răzvan Theodorescu – vicepreședinte al Academiei Române, Eugen Simion – președintele Secției de filologie și literatură a Academiei Române, prof. dr. Dan Zamfirescu și Laura Bădescu, director adjunct al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei.
