Actuala Universitate „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cea mai veche instituție de învățământ superior din țară, are și ea „preistoria ei”, de dinainte de înființarea propriu-zisă a acesteia, în 1860, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Școlile moldovenești ale Iașiului datează încă din secolul al XVI-lea, sub domnia lui Despot Vodă, domnitorul Moldovei.
În 1563, prima instituție de învățământ se formează la Cotnari, în apropierea Iașiului, cu un program școlar conceput pentru cinci ani. Elevii studiau doar trei materii în acel colegiu (Schola Latina): limba latină, retorica și dialectica.
Abia 77 de ani mai târziu, în 1640, domnitorul Moldovei de atunci, cărturarul Vasile Lupu, formează un colegiu la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”, propria sa ctitorie, unde se studia limba latină, astfel inima Moldovei devenind un centru de latinitate, într-un „ocean” de influențe islamice.
Academia Domnească se înființează la Iași în anul 1714, în ciuda dificultăților economice cauzate de fanarioți. Astfel, învățământul continuă să progreseze în Moldova, iar limba română să fie din ce în ce mai bine structurată și mult mai des folosită. Academia din Iaşi serveşte la definirea şi afirmarea identităţii româneşti, întreţinând forţa de rezistenţă împotriva opresiunii otomane.
În 1835, tot la Iași, se înființează Academia Mihăileană, numită după domnitorul Mihail Sturza. Întregul ansamblu educațional prinde culoare, luând amploare atât prin calitatea metodelor de predare, cât și prin diversificarea subiectelor de studiu. Erau susținute cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, chimie, matematică, inginerie, agronomie și arhitectură. Ei bine, această Academie, înființarea primelor facultăți fondatoare, de Drept, Filosofie și mai apoi de Teologie Ortodoxă, cât și Unirea Principatelor Române realizată sub domnia lui Cuza în 1859, au dus, în cele din urmă, la înființarea Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
Site-ul Universității are o rubrică de istoric al acesteia unde este descris începutul învăţământului universitar din România.
„În atmosfera de sărbătoare a Unirii Ţării Româneşti şi a Moldovei într-un singur stat a luat fiinţă prima instituţie de învăţământ superior din România, Universitatea din Iaşi. Inaugurată la 26 octombrie 1860, Universitatea poartă numele Domnitorului căruia i se datorează acest act fundamental de cultură românească: Alexandru Ioan Cuza.
Universitatea a cuprins la început doar trei facultăţi: Facultatea de Filosofie, Drept şi Teologie. Ca urmare a legii învăţământului din 1864, Universitatea s-a reorganizat în patru facultăţi: Facultatea de Litere şi Filosofie, Facultatea de Ştiinţe fizice, matematice şi naturale, Facultatea de Drept şi Facultatea de Medicină, inaugurată abia în 1879. După numai câţiva ani de funcţionare, Facultatea de Teologie a fost desfiinţată din cauza numărului său mic de studenţi. Stimulată de o nouă lege în 1898, Universitatea din Iaşi a reuşit să-şi diversifice profilul, să-şi mărească numărul de secţii, departamente, materii predate şi activităţi ştiinţifice.
În acea perioadă s-a remarcat o dezvoltare spectaculoasă a Facultăţii de Ştiinţe: în 1892 au luat fiinţă Catedrele de Chimie Organică şi Chimie Anorganică cărora li s-a alăturat, în 1906, Chimia Agricolă. În cadrul aceleiaşi Facultăţi un mare succes a fost crearea Şcolii de Electricitate, în 1910. După începuturile ei modeste din 1879, Facultatea de Medicină a dobândit, în 1889, o organizare şi un profil care să permită formarea specialiştilor cu o înaltă calificare profesională capabilă să răspundă exigenţelor sociale ale acelor timpuri.”, scrie site-ul Universității, conform Adevărul.
Astăzi se împlinesc 155 de ani de la abdicarea domnitorului al cărui nume îl poartă Universitatea din Iași – Alexandru Ioan Cuza. Acesta este forțat să abdice la data de 11 februarie 1866, întâmplare oportună venirii de mai apoi a viitorului Rege al României, Carol I de Hohenzollern, la 10 mai 1866.
