Doar două luni și jumătate au trecut de când a început strângerea de semnături pentru demiterea președintelui Klaus Iohannis. Până în prezent, aproape 600.000 de români au semnat, se arată pe platforma JosIohannis.ro.
Potrivit Constituției, suspendarea președintelui României se poate face prin bifarea următorilor pași:
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Să nu trăim în minciună. Un manual pentru disidenții creștini, de Rod Dreher, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi inițiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
Hrănește bine(le)! Cumpără suplimentul alimentar Zeontal, pulbere dentara, cu continut de 100% pulbere de zeolit natural și vei contribui la susținerea siteului R3media.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
Cum se poziționează partidele din Parlament față de suspendarea și demiterea președintelui Klaus Iohannis
Evident, PNL, partidul apropiat de președintele Iohannis nu susține demiterea „șefului de la Cotroceni”, însă tabăra Ludovic Orban din Parlament, deci a disidenților liberali, a semnat deja pentru demiterea celui poreclit de-a lungul timpului „ficusul”, „mutul”, „dulapul”, „chiriașul” sau „locatarul de la Administrația Prezidențială”.
USR, formațiunea condusă din punct de vedere formal de către Dacian Cioloș, care a trimis în ultimele luni săgeți palide la adresa PNL și chiar a lui Iohannis, a precizat în repetate rânduri că susține în continuare păstrarea în funcție a lui Iohannis.
PSD, înainte de a veni la guvernare, a lăsat mereu o portiță deschisă, însă mai mult a înclinat balanța către păstrarea în funcție a lui Iohannis, sub pretextul „nedeclanșării unei noi crize politice”, la fel ca USR. După ce PSD a fost adus la guvernare de „dușmanii de moarte” PNL și Iohannis, se pare că oficialul de la Cotroceni și-a asigurat liniștea, cel puțin pentru o perioadă limitată de timp.
UDMR, partid aflat la guvernare, mereu a jucat strategic, în funcție de interes, în general a fost alături de „cei care au luat mai mult la alegeri”.
Partidul AUR este singura formațiune politică din Parlament care susține demiterea fostului primar din Sibiu. AUR a lansat campania de strângere de semnături pentru demiterea lui Klaus Werner Iohannis pe data de 1 noiembrie 2021. Copreședintele George Simion a anunțat încă de când formațiunea conservatoare a intrat în Parlament că va face demersuri pentru ca oficialul de la Cotroceni să-și încheie mult mai devreme mandatul.
Klaus Iohannis s-a prăbușit în sondaje
Formațiunea lui George Simion și Claudiu Târziu, respectiv oamenii lui Ludovic Orban îl acuză pe Iohannis, printre altele, de încălcarea în mod repetat a Constituției României. Printre cele mai recente episoade se numără ingerințele în justiție – controlul procurorilor și judecătorilor, implicarea directă în alegerile din PNL, prin susținerea preferatului său, Florin Cîțu, cu care partidul a căzut abrupt, declanșarea crizei politice de la finalul anului trecut, tot din partizanat politic.
Încrederea în Klaus Iohannis s-a prăbușit, potrivit sondajelor de opinie. De la aproximativ 40%, președintele a ajuns la aproximativ 10%. Inclusiv cei mai vocali susținători ai fostului primar din Sibiu, simpatizanții USR, au lansat o rafală de atacuri în ultimele luni la adresa președintelui, în social media.
Două referendumuri pentru suspendarea președintelui au mai avut loc în istoria postdecembristă a României, în 2007 și în 2012. La primul, Traian Băsescu a rămas în funcție după ce doar 25% dintre români au pus ștampila pe „DA”. Și cinci ani mai târziu a scăpat Băsescu și astfel, a reușit să-și încheie mandatul. 87,5% dintre votanți au fost de acord cu demiterea fostului căpitan de vas, dar nu a fost întrunit cvorumul necesar. Înainte de ziua votului, PDL-ul și președintele au transmis simpatizanților să boicoteze referendumul, pentru că adversarii politici desfășoară „o lovitură de stat”.
