Horea, Cloșca și Crișan, martiri și eroi naționali, omagiați la Alba Iulia (FOTO + VIDEO) | EXCLUSIV

Un eveniment mai puțin cunoscut publicului larg, dar cu o deosebită valoare simbolică s-a desfășurat la Alba Iulia, în ziua de 2 noiembrie 2023. Horea, Cloșca și Crișan, liderii răscoalei țărănești din Transilvania, din anul 1784, au fost omagiați la Obeliscul ce le poartă numele, din Cetate.

Zeci de oameni s-au strâns la monument în după-amiaza zilei de joi, pentru a-i elogia pe cei care s-au răsculat împotriva nobilimii, specifică epocii feudale, în care au fost săvârșite abuzuri oribile.

Evenimentul a debutat cu o slujblă creștin-ortodoxă la care au luat parte zeci de oameni: primarul Gabriel Pleșa, fostul șef al PRM Gheorghe Funar, scriitorul Laurian Stănchescu, reprezentanți ai partidului AUR, simpli cetățeni. După slujbă, edilul local a rostit câteva cuvinte, iar apoi au fost depuse coroane la monument.

„S-a încetățenit deja în Alba Iulia că în afară de ziua de 28 februarie – ziua în care comemorăm martiriul lui Horea și Cloșca, să sărbătorim și 2 noiembrie, care este și se vede foarte bine scris acolo, în acel banner, ‘Ziua Națională Horea, Cloșca și Crișan, martiri și eroi ai națiunii române’, stabilită prin decret prezidențial, un proiect parlamentar al publicistului, al scriitorului, al cercetătorului istoric, domnul Laurian Stănchescu.

(…) Alba Iulia a fost, este și va rămâne simbolul unității naționale a românilor. Tocmai de aceea, orice eveniment istoric, legat de istoria acestui neam, își are locul aici. Întotdeauna mi-am dorit și facem apel pe această cale – nu au fost până acum probleme, ca orice manifestare istorică, culturală, să aibă loc în spiritul unității naționale, nu a dezbinării naționale. De aceea apreciez decența cu care (…) se desfășoară Ziua Națională și alte sărbători”, a declarat primarul din Alba Iulia.

Horea, Cloșca și Crișan, declarați „martiri și eroi ai națiunii române” din anul 2020

Laurian Stănchescu, autorul inițiativei legislative care a fost promulgată de președintele republicii în 2020, a luat apoi cuvântul.

„(…) Faptul că sunt paralizat și stau pe acest scaun (n.r. – cu rotile) este efectul bătăliei mele în parlamentul românesc, care este absolut antiromânesc. M-am bătut și am reușit până la urmă, așa că binecuvântată să fie paralizia mea, că am reușit ca Horea, Cloșca și Crișan, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Ecaterina Teodoroiu să pot să-I fac martiri și eroi ai României prin decret prezidențial (…)”, a declarat scriitorul, care a organizat cu acest prilej un proces simbolic pentru cei care i-au ucis pe cei trei eroi naționali.

Potrivit legii promulgate în 2020, votate de Parlament, „Se declară martiri şi eroi ai naţiunii române Vasile Nicula, Ion Oargă şi Gheorghe Crişan, cunoscuţi popular sub numele Horea, Cloşca şi Crişan, pentru rolul, curajul, eroismul şi sacrificiul lor din timpul răscoalei ţărăneşti din anul 1784″.

De asemenea, potrivit legii, pentru a sublinia continuitatea sacrificiilor poporului român din Munţii Apuseni şi în tradiţia eroilor martiri Horea, Cloşca şi Crişan, la data de 8 noiembrie, se comemorează Ziua Martirilor Români de la Beliş.

Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. Scurt istoric

Răscoala a debutat la data de 2 noiembrie 1784 și s-a încheiat la finalul lui decembrie a aceluiași an. Mișcarea țăranilor a reprezentat interesele atât a muncitorilor români, cât și a maghiarilor și a sașilor de pe domeniile nobililor și a statului. De asemenea, s-au alăturat mineri din Munții Apuseni, Maramureș, meșteșugari, preoți împotriva nobilimii preponderent maghiare – o minoritate care deținea monopolul terenurilor agricole, al pădurilor, pășunilor, vânatului, pescuitului și morăritului.

Înainte de izbucnirea revoltei, conducătorul răscoalei a făcut demersuri diplomatice pentru a încerca rezolvarea problemelor pe cale pașnică. După mai multe drumuri la Viena ale lui Horea și vizite ale împăratului Iosif al II-lea în Transilvania, monarhul a dispus o conscripție militară în cadrul regimentelor de graniță. Cei înrolați în armată urmau să scape de slujbele iobăgești, să devină proprietari pe casele și terenurile în care locuiesc și să primească arme.

Mișcarea lui Horea, Cloșca și Crișan a inspirat generațiile viitoare de revoluționari români

Iobagii nu se bucurau de libertate personală, de drept de proprietate. Pur și simplu trăiau ca muncitori agricoli pe pământurile stăpânilor, cărora trebuiau să le fie la dispoziție oricând. Practic, iobagii practicau un soi de sclavie „modernă”, aspect recunoscut chiar de către împăratul Imperiului Habsburgic.

„Acești bieți supuși vlahi care sînt incontestabil cei mai vechi și cei mai numeroși locuitori din Transilvania sînt totuși așa de chinuiți și copleșiți de nedreptăți din partea tuturor, fie unguri, fie sași, încît trebuie să recunoaștem soarta lor. Este cu totul vrednică de milă și e de mirare că mai există atîția oameni dintre aceștia și că nu au fugit”, se arată într-un text al monarhului vienez Iosif al II-lea, afișat la Muzeul Unirii din Alba Iulia, locul în care s-a constituit România Mare, la 1 Decembrie 1918.

Totuși, sub presiunile nobililor, decizia de la Viena a fost trecută cu vederea de guvernatorul Transilvaniei, Samuel von Brukenthal. Astfel, țăranii români au fost nevoiți să se revolte. Horea, Cloșca și Crișan, împreună cu cetele de iobagi înzestrate rudimentar au obținut victorii succesive, devastând gospodăriile mai multor nobili. Totul până când au intervenit trupele imperiale și trădarea.

Moșierii din Transilvania au pus pe capul lui Horea o recompensă de 300 de galbeni, plus promisiunea libertății pentru iobagii care-și vor „turna” liderul. Horea și Cloșca au fost capturați pe 27 decembrie 1784 în pădurea Scorușetului din Munții Gilăului, după ce au fost trădați de 20 de iobagi alături care au pornit inițial la luptă. Pe 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier și Crișan. Primii doi au fost întemnițați la Alba Iulia și au murit în chinuri groaznice: au fost trași pe roată în data de 28 februarie 1785, iar Crișan a murit în spatele gratiilor – unii istorici consemnează că s-a sinucis cu ștreangul de gât, alții susțin că a fost spânzurat. De asemenea, zeci de iobagi răsculați au fost decapitați după înăbușirea mișcării care a inspirat întreaga țărănime de pe teritoriul românesc și mai apoi, pe actorii marilor evenimente ce au avut scop recâștigarea independenței, respectiv unirea principatelor.