De aceste trei nume din titlul articolului de față se leagă mari fapte de vitejie, dar și mari enigme. Vom vedea și vom elucida o parte dintre acestea în rândurile care urmează, stimate cititor și dragă cititoare.
Colonelul Arsenescu, alături de un coleg de armată, ofițerul Toma Arnăuțoiu, au format un grup numit Haiducii Muscelului. Grupul lui Arsenescu a operat în sudul Munților Făgăraș. Arsenescu a fost capturat de Securitate în anul 1961 și executat în anul 1962 la închisoarea Jilava. Un membru notabil al mișcării de rezistență a lui Arsenescu a fost Elisabeta Rizea, care a fost capturată de către criminala Securitate a acelor vremuri tulburi odată cu Gheorghe Arsenescu.
Cum a început totul? În iarna anului 1948, lt. Toma Arnăuțoiu a fost contactat de col. Gheorghe Arsenescu, iar aceștia au discutat de mai multe ori despre posibilitatea organizării unui grup de rezistență anticomunistă. Grupul urma să intervină pentru a neutraliza autoritățile locale în momentul în care declanșarea anticipatului război dintre Anglo-Americani și Uniunea Sovietică ar fi deschis calea spre schimbarea regimului comunist din România. În luna martie a anului 1949, în momentul plecării în munți, grupul era format din 16 membri, printre care se aflau și patru femei demne. Grupul a fost sprijinit de mai mult de 100 de persoane (printre care 30 de femei): țărani, ciobani, preoți, învățători, muncitori forestieri.
Deoarece partizanii nu se putea ascunde ușor de trupele de securitate care începuseră să scotocească zona și să o izoleze, pentru a-i prinde pe partizani, dar și din cauza diferențelor de opinie în legătură cu tactica ce ar fi trebuit adoptată, grupul s-a scindat în luna iulie a anului 1949. O parte dintre membrii grupării au rămas împreună cu col. Arsenescu, iar ceilalți au trecut sub conducerea lui Toma Arnăuțoiu. În noiembrie 1949 col. Arsenescu părăsește grupul, iar oameni rămași alături de acesta vor fi arestați. În mod inedit, colonelul Arsenescu a trăit ascuns până în anul 1960, când a fost prins și condamnat la moarte.
Urmărit neîncetat timp de nouă ani, grupul din ce în ce mai restrâns, rămas sub comanda lui Toma Arnăuțoiu, s-a confruntat în mod direct cu trupele de securitate, o parte dintre membrii săi fiind arestați sau uciși. Din gruparea de partizani au supraviețuit, într-o ascunzătoare săpată în stâncă pe înălțimea Râpele cu brazi, lângă satul Poenărei, partizanii Toma și Petre Arnăuțoiu, Constantin Jubleanu, Maria Plop (o tânără refugiată odată cu intrarea trupelor sovietice în țară, din satul natal de pe Prut, precum și copilul ei și a lui Toma Arnăuțoiu).
Punând în practică un plan de șantaj și racolare a lui Grigore Poenăreanu, fost coleg de școală al lui Toma Arnăuțoiu, plan în care locțiitorul șefului Direcției Securității Pitești, cpt. Nicolae Pleșiță (ulterior ajuns general) a avut un rol important, Securitatea a reușit să-i prindă pe partizani. La data de 20 mai 1958, frații Arnăuțoiu și Maria Plop au fost arestați. Constantin Jubleanu a refuzat să se predea și a fost ucis în schimbul de focuri cu trupele de securitate.
Toma Arnăuțoiu, fratele său Petre și alți 14 oameni (trei preoți, patru învățători, oameni înstăriți, țărani săraci, ciobani) care i-au ajutat timp de nouă ani, au fost condamnați la moarte și executați în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959, la penitenciarul Jilava, iar alte peste 100 de persoane au fost condamnate la închisoare.
Trebuie să amintim și de Elisabeta Rizea. Această femeie a fost o eroină a luptei anticomuniste din România, nepoată a liderului țărănist Gheorghe Șuța, ucis de către comuniștii staliniști în anul 1948. Împreună cu soțul ei a sprijinit activ grupul de rezistență anticomunistă Arsenescu-Arnăuțoiu. A fost arestată și torturată de către autoritățile comuniste în 1952 și 1961. A executat 12 ani de închisoare. Aceasta a fost foarte pe scurt viața și jertfa Haiducilor Muscelului.
