Situația în Sri Lanka a degenerat complet, iar protestatarii au ocupat palatul prezidențial din Colombo (foto).
În urma acestor incidente, președintele Rajapaksa și-a anunțat demisia. Mai mult, și reședința premierului Wickremesinghe a fost vandalizată, chiar incendiată. Și el și-a anunțat intenția de a demisiona.
Sri Lanka se afla de mai multe luni în pragul colapsului, fiind cuprinsă de proteste masive, agravate de criza economică prin care trece țara.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Ghidul incorect politic – Despre încălzirea globală și ecologism, de Christopher C. Horner, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
Economistul Bogdan Glăvan, profesor universitar, a explicat cauzele care au dus la acest dezastru economic. El a arătat că Sri Lanka, dintr-o țară independentă alimentar, a ajuns la foamete din cauza politicilor „eco” puse în practică de liderii srilankezi. Glăvan a spus că aceste politici seamănă leit cu ceea ce vor să implementeze birocrații de la Bruxelles în Uniunea Europeană.
„După ce țara a fost distrusă de bolșevismul modern, în Sri Lanka a venit revoluția.
Suntem în fața unuia dintre cele mai rapide dezastre create de prostia omenească. Iată cum:
1. În aprilie anul trecut statul s-a angajat să treacă la agricultura organică, interzicând importul și folosirea îngrășămintelor chimice. Când unii l-au criticat, a spus populației să nu dea crezare vorbelor „mafiei îngrășămintelor”. Președintele promisese asta în campania electorală din 2019, când anunțase tranziția la agricultura organică într-un orizont de timp de 10 ani – orice asemănare cu tranziția energetică a UE este pur și simplu întâmplătoare 😉
Sri Lanka era cândva o țară independentă alimentar, producând suficient orez și exportând ceai. Înainte de pandemie Banca Mondială o urcase în grupul economiilor “upper middle income”. Dar, după ce guvernul a interzis utilizarea îngrășămintelor, productivitatea în agricultură a scăzut la jumătate sau, în unele cazuri, la 15% față de nivelul anterior. Țăranii care aprovizionau restul populației au regresat instant la agricultura de subzistență.
2. Tipărirea de bani. Guvernatorul băncii centrale a afirmat în 2020 că traiul pe datorie nu este o problemă, în special „datoria exprimată în moneda națională… într-o țară care are capacitatea de a produce monedă, așa cum demonstrează teoreticienii monetari moderni, nu reprezintă o mare problemă”. Tot acest tip de gândire infectă poate fi întâlnit și este predicat în țări “civilizate”, de către intelectuali de la care ai avea pretenții.
3. Politicile socialiste de decenii. În Sri Lanka statul controlează mare parte din economie, prin intermediul a peste 500 de companii de stat, inclusiv în domeniile cheie (carburanți, de pildă) – aviz amatorilor care plâng că „nu avem și noi dom’le, compania noastră națională de motorină”, de care să ne batem joc, bineînțeles; să meargă în Sri Lanka 😉 că acolo îți dă statul motorină, la prețul stabilit de el.
Altfel spus, ce au făcut politrucii din Sri Lanka? Au făcut exact ce propovăduiesc în prezent socialiștii: economie verde, politică monetară așa-zis modernă, controlul statului asupra economiei. Au făcut lucrurile astea cu râvnă, cu hotărâre, fără ezitare, depășindu-și profesorii din unele universități occidentale! E adevărat, au mai fost proști în istorie care au scris „opere” despre beneficiile inflației, au mai fost ticăloși care au creat hiperinflații pentru a păcăli populația. Mai sunt pe planetă dezaxați care protestează împotriva producției, iresponsabili care promovează politici pauperizante, care vor să omoare vacile și care au lichidat centralele atomo-electrice. Dar ăștia din Sri Lanka au făcut o combinație de i-au depășit pe toți! Rezultatul? Ca orice inginerie socială de asemenea proporții, a determinat un dezastru. Ca orice episod de planificare centrală, contra naturii și a bunului simț, s-a încheiat cu țepe în fundul tuturor. După ce au năvălit în palat, unii cetățeni au apucat să facă o baie în piscina prezidențială, dar nu știu dacă mâine vor avea ce mânca”, a explicat profesorul universitar Bogdan Glăvan.