Ilina Pârvu, o femeie de 35 de ani și mamă a cinci copii, a murit la scurt timp după ce-l năștea pe al șaselea, născută prematur, la șapte luni, pe nume Ioana. La două zile, după naștere, mai precis.
Ilina, mama de 35 de ani, a fost internată în stare critică, zilele trecute, cu o pneumonie care i-a adus sfârșitul. Pacienta era însărcinată în șapte luni, iar cadrele medicale i-au făcut cezariană de urgență. Pruncul, o fetiță cât lingura, a supraviețuit. Copila venită pe lume în împrejurări dramatice a cântărit la naștere 1,750 kg și a fost botezată de urgență. Micuța Ioana este în incubator. Este încă firavă, dar sănătoasă. Însă biata ea nu își va cunoaște niciodată mămica, scrie Ziarul Argeșul.
Soții Pârvu, oameni credincioși, s-au mutat din București în în localitatea Albeștii de Argeș. Ei și-au dedicat o mare parte din timp voluntariatului, au ales să se mute într-un sat uitat de lume, să aibă grijă de bătrâni și să încerce să reînvie tradițiile care par a fi uitate. Au plecat din oraș ca să caute liniștea de la țară și să-i sprijine pe cei care au rămas acolo.
Scriitorul Silviu Man, un cunoscut al familiei, a scris această mărturie și în același timp, apel sfâșietor:
„Theodora. Nicolae. Natalia. Paisie. Varvara. Și Ioana.
Cea mai mare – 12 ani. Cea mai mică – 7 luni. 7 luni intrauterine doar, căci a fost născută acum câteva zile, de urgență. Și ce urgență…
Începând de ieri, toți acești copii au rămas fără mamă, într-un cătun din Argeș.
Dacă nu aș ști, aș zice că n-are cum, că e fake news, că e subiect de roman. Unde să se ducă o mamă atât de puternică, de nici 35 de ani, lăsându-i aici pe toți, unde să se ducă?
Dar suntem mulți cei ce o știam. I L I N A o chema. Nume rar pentru om rar.
De 16 ani ne știam. Ultima oară ne-am vorbit acum vreo lună, era cu copiii după ea (cum altfel – cine a văzut-o neînsoțită de copii în ultimii ani?). Da, era cu copiii ei, zâmbea și avea tot fața aia serafică, pe care șase sarcini nu reușiseră să o îmbătrânească decât un pic, și toate păreau bune. Toate par bune până să vină cutremurul, tsunamiul, naufragiul. Sau poate naufragiul începuse deja.
Pentru cei au fost alături de noi în anii frumoși de la Sala Rapsodia: Ilina a fost ființa mereu discretă, ascunsă în umbra cabinei tehnice, care îmbrăca scena în lumini. Către ea, cea din cabina din balcon, aplaudam noi mulțumindu-i la finalul spectacolului, iar voi nu aveați cum să o vedeți. Așa cum nici noi nu o să o mai putem vedea de-acum încolo, acum e în altă cabină, mult mai înaltă. O minte sclipitoare, un suflet adânc, un chip blând cu ochi mari dincolo de care presimțeai vulcani, o fire ce nu suferea jumătățile de măsură.
O artistă înfiorător de conștiincioasă, și așa a rămas și când a dat arta pe discreta și crâncena viață de familie.
Ilina care ne-ai scăldat scena în lumină, mereu ai avut ceva nelumesc în felul tău de a fi și în surâs. Acum pricep că ție nu ți-a fost frică nici de lume, nici de viață, nici de moarte. Dumnezeul izbânzilor și al iertării să te primească!
***Pentru cei care pot ajuta pe copiii rămași orfani și pe tatăl lor, prietenul nostru, Constantin Pârvu, las aici acest cont:
IBAN: RO28INGB0000999903675931
Titular cont: Constantin Cosmin Parvu
Banca: INGB CENTRALA
Moneda: RON
Cod SWIFT/BIC: INGBROBU”
TRAGEDIE, nu dramă! Credeam că doar progresiștii sunt analfabeți!