ACTUALITATECalendarul zilei 7 ianuarie: Sfântul Ioan Botezătorul. Crăciunul pe calendarul vechi

Calendarul zilei 7 ianuarie: Sfântul Ioan Botezătorul. Crăciunul pe calendarul vechi

De Sfântul Ioan, pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă, începute de Sfântul Nicolae. Pe 7 ianuarie, este sărbătorit Sfântul Ioan Botezătorul, zi în care aproape două milioane de români serbează onomastica.

Ortodocşii prăznuiesc botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Potrivit scrierilor, în această perioadă, în pustiul Iordanului îşi începuse activitatea profetică Ioan Botezătorul. Prin învăţătura sa, acesta ajunsese să uimească şi să atragă mulţi oameni. Deşi învăţăturile sale erau înscrise în Legea lui Moise, Ioan Botezătorul venea cu ceva nou: curajul să le spună în faţă şi să le reamintească permanent oamenilor că „s-a apropiat împărăţia cerurilor”.

Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut şi l-a arătat mulţimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toţi cei patru evanghelişti.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Dacă Dumnezeu nu ar exista de G.K. Chesterton și vei contribui la susținerea siteului R3Media.

Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezătorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine&quot” , iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.

Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. Totuşi, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spaţiu unde creştinii îmbrăcaţi în cămaşi albe lungi, numite „crijme”; intră în râu. Orice pelerinaj făcut în Ţara Sfântă are un loc de oprire la râul Iordan. Unii preoţi îi cufundă de trei ori în apa Iordanului pe credincioşii adulţi, repetând într-un fel botezul. Preoţii ortodocşi români spun că botezul este unic, de aceea binecuvântează pelerinii stropindu-i cu apa din Iordan. Aceste ritualuri pot fi văzute tot anul pe durata pelerinajelor, fără legătură cu Boboteaza.

Biserica Ortodoxă din Ierusalim – sau Patriarhia Ortodoxă Greacă a Ierusalimului – nu a adoptat calendarul bisericesc îndreptat (calendarul gregorian) şi, împreună cu Patriarhia Rusă, Patriarhia Georgiei, Patriarhia Sârbă şi Sfântul Munte Athos, precum şi cu credincioşii români din Basarabia, sărbătoresc după calendarul neîndreptat (calendarul iulian), adică la o diferenţă de 13 zile.

Sfântul Ioan este numit şi „Înaintemergătorul”;, pentru că a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui, preotul Zaharia şi Elisabeta, erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil că Elisabeta va naşte un fiu la bătrâneţe, care se va numi Ioan. Pentru că Zaharia s-a îndoit de această veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut.

Sfîntul Ioan Botezatorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”

Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, la un ospăţ de ziua lui, să ceară de la acesta capul lui Ioan Botezatorul ca răsplată.

Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul mai includ Zămislirea (23 septembrie), Naşterea (24 iunie) şi Tăierea capului (29 august).

Tot pe 7 ianuarie, credincioșii ortodocși care au păstrat calendarul vechi, inclusiv românii din Basarabia, sărbătoresc Crăciunul.

Expresia „stil vechi” se referă la calendarul Iulian, predominant în întreaga Europă la un moment dat, dar care a mai rămas în uz în unele țări până în secolul al XX-lea și mai este folosit încă de mai multe biserici naționale ortodoxe, dar și în Sfântul Munte Athos. Calendarul Iulian a fost calendarul folosit de poporul român până la adoptarea calendarului iulian revizuit, în secolul XX.

Astfel, în creștinism au rămas atât calendarul iulian cât și calendarul gregorian.

În Răsărit, trecerea la calendarul îndreptat sau la stilul nou s-a întâmplat mult mai târziu și sub presiuni politice.

Biserica Ortodoxă Română a făcut-o în 1924 la presiuni politice, când diferența ajunsese la 13 zile. Alte Biserici Ortodoxe au rămas însă pe stilul vechi până astăzi. E cazul Bisericilor Rusă, Sârbă, Ucraineană, al Patriarhiei Ierusalimului și al monahilor de la Muntele Athos.

Printre cei care s-au pronunțat vehement asupra subiectului, s-au numărat intelectuali de frunte ai perioadei interbelice printre care Nae Ionescu, Nichifor Crainic sau Mircea Vulcănescu. De altfel, schimbarea calendarului a fost încă o schimbare culturală, făcută cu forța, modului de viață românesc, din dorința autorităților de a se „sincroniza” cu Occidentul.

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul global și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume susținerea cauzei naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Trebuie să știți: nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă îți place și dorești să citești și în continuare materiale pe R3media, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3media

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Cele mai populaR3 articole

Articole R3laționate

IMPORTANT