Miercuri, 4 decembrie, președintele Klaus Iohannis s-a arătat „de acord” cu cererea candidatei USR, Elena Lasconi și a unor ONG-uri care o susțin, de a desecretiza documentele primite de CSAT la ședința din 28 noiembrie, pe tema primului tur al alegerilor prezidențiale din România.
Este vorba despre un document al Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) al Ministerului de Interne, două documente ale Serviciului Român de Informații (SRI), un document al Serviciului de Informații Externe (SIE) și un document al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).
L-a ajutat Rusia pe Călin Georgescu?
Trebuie spus, de la început, că documentele făcute public NU indică implicarea Rusiei în procesul electoral românesc analizat, respectiv alegerile prezidențiale.
Astfel, în documentul DGPI, se menționează că „unii dintre susținătorii campaniei implicați în promovarea și cumpărarea de voturi sunt exponenți ai mediilor extremiste de dreapta, infracționale și ai cultelor religioase, implicate anterior în promovarea unor narative proruse, antisemite, anti NATO sau împotriva Ucrainei dintre care îi menționăm pe…” și aici, documentul este blurat, nefiind vizibile numele indivizilor.
În mod halucinant, deși nu menționează implicarea Federației Ruse în campania lui Georgescu, documentul MAI dă de înțeles că Rusia ar acționa la fel ca înainte de invazia din Ucraina!
„În urma analizei spațiului informațional, raportat la lecțiile învățate prezentate la nivelul altor state, a fost identificat un tipar acțional similar la nivelul Ucrainei, activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret, campania informațională „Echilibru și verticalitate” este identică cu campania „Frate lângă frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina, ambele realizându-se prin manipularea unor micro-influenceri legitimi”.
Credem că, realist vorbind, nu se pune problema invaziei țării de către Rusia, ținând cont de faptul că pe teritoriul României se află mii de militari NATO, ceea ce ar însemna, automat, Al Treilea Război Mondial.
SIE crede că rușii l-au ajutat pe Trump
În ceea ce privește documentul Serviciului de Informații Externe (SIE), acesta uimește prin faptul că încă propaghează un fals demontat de câțiva ani, de peste Ocean: anume că Rusia s-ar fi implicat în campania electorală a lui Donald Trump din 2016!
Deși această poveste a fost demontată de o investigație oficială, iată că SIE o consideră veridică, în condițiile în care Trump a fost reales, în 2024, cu o majoritate zdrobitoare de voturi.
În ceea ce privește scrutinul din România, SIE nu scrie nimic concret. În schimb, documentul SIE face o trecere în revistă a ceea ce, consideră, a fi tehnicile prin care Rusia încearcă să destabilizeze Occidentul.
Armamentul NATO și american din România, amenințări pentru Rusia
În ceea ce privește România, SIE notează că Rusia consideră țara noastră drept „stat inamic”, pentru că România:
– „provoacă și amenință” securitatea Rusiei prin potențialul NATO și american găzduit
– „vrea să-și rezolve problemele economice pe seama Rusiei” (problematica Tezaurului)
– reprezintă un concurent direct în R. Moldova
SIE notează aceleași aprecieri standard, care se aplică Occidentului, anume că Rusia încearcă să destabilizeze prin tehnici de dezinformare, știri false, etc. În niciun paragraf, SIE nu afirmă că Rusia ar fi sprijinit campania lui Călin Georgescu sau a altcuiva din România.
SRI și implicarea Tiktok în ascensiunea lui Georgescu
Serviciul Român de Informații (SRI) a spus la dispoziție două documente, fiind analiza cea mai exhaustivă asupra procesului electoral.
În primul document, SRI analizează influența rețelei TikTok asupra creșterii lui Georgescu, arătând că acesta a beneficiat de o promovare masivă.
SRI remarcă faptul că Georgescu a avut o campanie cu o „organizare deosebit de bună”.
SRI face afirmația, controversată, că 797 din conturile care au format „inițial rețeau de susținere au fost create încă din anul 2016. Acestea au avut o activitate foarte redusă (1%), până la 11.11.2024, moment la care a fost activată la capacitate maximă întreaga rețea”.
De remarcat că, la nivel internațional, TikTok s-a lansat abia în 2017, deci acele conturi aparțineau unei alte rețele, neprecizate, care a fost achiziționată ulterior de Tik Tok.
Foarte important, SRI dezminte că ar fi fost vorba de o rețea de boți, pentru că „ nu au fost utilizate resurse tehnice comune și nu au fost observate adrese IP partajate (IP sharing). Concret, conturile de TikTok în cauză au avut alocate adrese IP unice, ceea ce denotă un mod de operare menit să îngusteze activitățile de identificare a amplorii rețelei pe baza unei infrastructuri comune (aspect caracteristi rețelelor de boți)”.
Ceea ce mai semnalează SRI este că există un canal de Telegram dedicat campaniei lui Georgescu, „cu rol de a coordona alți utilizatori cu privire la postăriel și conținutul video distribuit”.
SRI afirmă că TikTok a identificat „o rețea de conturi afiliate cu publicația rusă Sputnik, care a vizat utilizatorii din România și Republica Moldova”. Totuși, SRI nu menționează că această rețea s-ar fi implicat în alegerile din România.
De altfel, documentul se axează pe erorile TikTok și pe felul în care această rețea nu ar fi respectat legislația din România, decât pe campania lui Călin Georgescu.
O parte interesantă a documentului SRI este cea în care se menționează numele lui Bogdan Peșchir, drept finanțator al campaniei lui Călin Georgescu de pe TikTok. Acesta a făcut donații de peste un milion de euro, influencerilor de pe tiktok.
Documentul SRI constată că s-a încălcat legislația electorală română, prin faptul că Peșchir a finanțat clipuri de promovare a lui Georgescu, după încheierea campaniei electorale.
SRI nu face nicio afirmație cu privire la existența unei legături între Peșchir și Călin Georgescu.
Actorul statal: Cine este? Ce-a făcut? Unde-s boții?
În al doilea document, SRI vorbește despre „acțiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral, găzduite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)”.
SRI susține că a fost atacată infrastructura IT a AEP și STS, „în vederea obținerii accesului la datele din sistemele informatice, alterării integrității acestora, schimbării conținutului larg și indisponibilizării infrastructurii”.
După care urmează pasajul esențial: „Menționăm că au fost demarate investigații specifice împreună cu AEP și STS. Întrucât evaluarea cu privire la atacul cibernetic este în derulare, în prezent nu deținem date certe cu privire la atacator ori cu privire la afectarea procesului electoral”.
Cu alte cuvinte, SRI nu știe cu certitudine cine este atacatorul și nici dacă a avut vreun efect.
Continuă instituția: „Modul de operare, precum și amploarea campaniei cibernetice conduc la concluzia că atacatorul dispune de resurse considerabile, corelate cu un mod de operare specific unui atacator statal”.
Stop. Acest pasaj este folosit, trunchiat, de către mass-media, pentru a se induce ideea că „Georgescu a fost ajutat de Rusia”. Dar, SRI nu scrie că a fost ajutat de un „actor statal”, pe care oricum, nu-l numește, ci că acțiunile atacatorului ar fi „corelate cu un mod de operare specific unui atacator statal”.
Atenție: SRI nu vorbește despre campania de pe Tiktok a lui Georgescu, ci despre atacul asupra serverelor AEP. Iată cum „traduce” Hotnews cele două documente:
Manipularea Hotnews, preluată și alte organe media, este evidentă. Campania de pe Tiktok este una, atacul asupra AEP – menționat în corelație cu un „atacator statal” – este altceva.
În ceea ce privește campania de pe Tiktok, SRI se ferește să dea verdicte, mulțumindu-se să scrie că „activitatea conturilor ar fi fost coordonată de un actor statal”, că nu au existat rețele de boți, că în spate este „o foarte bună firmă de marketing digital” și că acei implicați cunosc foarte bine rețeaua Tiktok.
STS precizează că procesul de vot a fost integru. Dintr-un motiv foarte simplu: votul este fizic și este numărat și verificat de oameni, sub semnătură. Un eventual atac asupra sistemelor IT nu schimbă realitatea fizică din urna de vot.
Concluzii. Cui folosește
Analiza documentelor relevă faptul că ele nu dezvăluie, cu certitudine, nimic despre implicarea Rusiei în sprijinul lui Călin Georgescu.
De altfel, acest lucru a fost sesizat și de către fostul președinte, Traian Băsescu, un aliat al Elenei Lasconi, contracandidatul lui Georgescu.
Băsescu a remarcat la TVR că documentele conțin „destule formulări de genul ”se pare că” și se creează doar confuzie pentru că nu știu niște documente care se spună în mod precis ce s-a întâmplat, ci sunt documente care presupun ce s-a întâmplat”.
Băsescu a declarat că documentele nu au fost realizate temeinic.
„Eu mă uit din materialele care s-au desecretizat, nu este posibil ca cineva să nu adune informațiile din toate aceste documente, să le pună într-un singur raport, să dea o interpretare, pentru că este clar: sunt frânturi de informații de la diverse instituții. Ele trebuiau comasate, corect interpretate și puse la un loc într-un raport unic. Nu se întâmplă lucrul asta pentru că, evident, documente au fost produse pe genunchi, în mare viteză”, a spus el.
O atitudine asemănătoare a avut și fostul procuror DNA, Claudia Roșu.
Ea a scris că documentele nu spun mare lucru și că este importantă data.
„Nu ma intereseaza data desecretizarii, ci data informarii. Daca sunt dupa alegeri, nu ma intereseaza. Daca sunt dinainte si nu s-a facut nimic, evident ca nu s-a apreciat ca ar fi ceva relevant pentru siguranta statului si nu prezinta potential investigativ.
S-au trezit ca e important dupa turul I, cand au vazut ca li se darama palatul de nisip…
Stilul informarilor mi-e extrem de familiar. Am avut acces la asa ceva peste 20 de ani.
Nu au fost utilizate resurse tehnice comune si nu au fost observate adrese IP partajate, zice chiar SRI.
SIE – informare gen istorie, secreta, dar stiuta de toata lumea.
STS- cinstiti. Nimic. A fost totul OK”, a notat ea, citată de Luju.
Dar cel mai important argument asupra faptului că instituțiile statului nu au descoperit nicio legătură între Rusia și Georgescu este dată chiar de evidență: dacă s-ar fi găsit cea mai mică dovadă, ea ar fi fost publicată pe toate gardurile, pe toate televiziunile și siteurile.
Din păcate, documentele desecretizate de CSAT sunt folosite pentru decredibilizarea procesului electoral din România, de către forțe care nu acceptă că pierd puterea prin votul cetățenilor.
