Ministrul Economiei anunță că în cel mult doi ani și jumătate România va avea una dintre cele mai mari capacități de producție a pulberilor pentru muniții din Europa, în proiect urmând să fie partener și Uniunea Europeană.
Fost exportator de top în domeniul militar, România mai produce doar la figurat praf și pulbere de când a intrat în linie dreaptă cu aderarea la NATO și UE: ultima instalație de materie primă pentru muniție, cea de la Făgăraș, cu o tradiție de aproape 100 de ani, a fost tăiată și vândută la fier vechi de autorități în 2004.
„E un efort general pentru a obține cât mai mulți din banii pe care astăzi Comisia Europeană îi pune pe masă și anume 150 de miliarde de euro prin mecanismul SAFE (Security Action For Europe), care este parte integrată a unui plan mai mare de 800 de miliarde de dolari, și anume ReArm Europe.(…) Urmează achiziția pentru construcția halelor în care se va produce această pulbere. Urmează de asemenea, în paralel, am început demersurile, pentru achiziția instalațiilor care vor fi montate în cadrul fabricii, ca să nu pierdem timpul. Durata estimată este de doi ani și jumătate perioada maximă, iar noi estimăm că până la finalul acestui an să avem închis procedurile de achiziție publică și poate chiar să începem să pregătim construcțiile. Am îndepărtat absolut toate obstacolele pe care le-am avut din punct de vedere legal pentru a ne asigura că acest proiect strategic pentru Europa și pentru România merge înainte” a declarat Bogdan Ivan la Digi 24.
Încă nu este clar cu ce partener din domeniu va fi dezvoltat acest proiect. România semna în urmă cu doi ani un Memorandum de Înțelegere pentru cooperare industrială între Compania Națională Romarm S.A. și gigantul sud-coreean Hanhwa Aerospace în vederea producției în România a unor sisteme militare terestre, a pulberilor și explozibilului. Ipoteza ce pare a prinde contur în urma unor discuții de la începutul acestui an este un parteneriat între Romarm şi compania germane Rheinmetall.
Până în 1989, industria de apărare a României a fost un sector economic important, acoperind 85% din nevoile de achiziții ale Forțelor de Apărare Române și aducând aproape un miliard de dolari SUA anual din exporturi. De la o țară care fabrica aproape orice în domeniu (avioane, tancuri, blindate, piese de artilerie și rachete, fără a mai vorbi de muniție) așa cum a fost România până prin 1995, s-a ajuns la situația în care sindicatele din industria de apărare vor să dea în judecată statul român pentru distrugerea deliberată a celei mai importante societăți de producție armament.
„Ni s-a luat până și contractul pentru sudura carcasei pentru Piranha, pe care trebuia să o efectuăm la Automecanica Moreni, fiind specializați în așa ceva. Dar ministrul de atunci, Florin Spătaru, care fusese director resurse umane la Damen, a decis să dea lucrarea olandezilor… Astăzi, Automecanica Moreni nu mai produce nimic, ci face doar mentenanță pentru MApN, dar și asta pe baza comenzilor anemice de la armată”, declara în februarie Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, pentru publicația Național.
Imparabil este și exemplul din aviație. În continuarea unei tradiții cu rezultate mai mult decât respectabile (IAR), România producea în anii 90 modelul subsonic Șoimul, ajungând la faza de testări în zona de tunel aerodinamic a unei variante supersonice.
Proiectul a fost îngropat, soluția impusă fiind achiziționarea de avioane F16 la mâna a doua. Deși se află în proximitatea războiului din Ucraina și a cumpărat în ultimii ani tehnică militară de miliarde de dolari, România importă în acest moment pulbere pentru explozibil din Serbia și China, cu 2 ani termen de livrare…
Articol apărut inițial pe Demnitatea și preluat cu acordul autorului
