OPINIIDimensiunea culturală, teologică, spirituală şi apologetică a Mişcării „Rugul Aprins”

Dimensiunea culturală, teologică, spirituală şi apologetică a Mişcării „Rugul Aprins”

Regimul comunist reprezintă una dintre cele mai încercate etape din istoria Bisericii Ortodoxe Române. Constrângerea libertății de manifestare religioasă şi de exprimare, condamnarea radicală a mesajului Evanghelic şi expulzarea lui din spaţiul socio-cultural, toate acestea defineau realitatea proscrisă a adevăraților mărturisitori. Antiteza a fost asumată însă numai de cei mai curajoşi, adevăraţii mărturisitori care au pus Adevărul mai presus decât propria viață. În această transpunere se regăsește schimonahului Daniil de la Rarău pentru care: „sfârşitul e cununa vieţii; sfârșitul este extazul depăşirii totale … Moartea este realismul în culmile lui … o adevărată moarte se cere, prin aceasta, să fie şi ea rodnică, să fie o moarte cu enigmă, o moarte care spune ceva … Ea este prilejul ca viaţa noastră, oricum ar fi fost, să se arate în tot ce are mai uimitor, mai profund, mai puternic. Moartea rămâne cea mai din urmă şi cea mai însemnată întâmplare a vieții. Moartea este a vieţii” (Taina Rugului Aprins Scrieri şi documente inedite, Editura „Anastasia” 1999, pp. 65- 66).

În aceste vremuri vitregi de prigoană şi constrângere ideologică, Biserica s-a încăpățânat să reziste printr-o providențială metamorfoză apologetică, definită prin fenomenul teologic şi cultural din Mișcarea „Rugul Aprins”. Tocmai pentru aceasta, atitudinea apologetică a Bisericii Ortodoxe Române, concretizată în Mişcarea „Rugului Aprins”, „a suscitat, în ultima vreme, numeroase controverse şi constituie, fără echivoc, o temă de interes în spaţiul românesc pentru teologi, istorici şi exegeți literari, cât şi pentru orice om interesat de istoria recentă a acestui neam” (Carmen Ciornea, Chipul Rugului Aprins, Ed. Eikon, 2015, p. 13).

În primul rând, pentru a putea fi socotit ca o mișcare apologetică, este necesar să înțelegem „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim printr-o deschidere a Bisericii „înspre afară”. Lucru deloc ușor în perioada comunistă, legătura mişcării duhovniceşti cu mediul cultural extern constituie în fapt principala sa formă de existență. Părintele Andre Scrima o definește ca „experiență” şi „eveniment cultural-religios” (Andre Scrima, Timpul Rugului Aprins, p. 112), cu menirea de a oferi membrilor ei „un chip mai adânc, mai lucid decât cel individual”. În acest sens, părintele Scrima mărturisește că a înțeles „ce s-a bifurcaţie s-a produs atunci (în anii ’20 -’30 ai sec. XX): un tradiționalism etno-cultural, zgomotos şi pontifiant, până la urmă eșuat în eşuat în echivocul naționalismelor politice, pe de o parte; aproape inaparent, de cealaltă parte îşi făcea loc presimţirea tradiţiei ortodoxe, trăită în credinţă şi deschisă totodată universalității culturii. Un număr – nu prea mare! – de prieteni, intelectuali ai vremii … aleg orientarea din urmă: cu o nebănuită gravitate, nu întotdeauna resimțită de cei din jur” (Andre Scrima, Timpul Rugului Aprins, p. 135-136).

Activitatea „Rugului Aprins” la Mănăstirea Antim a debutat în anul 1945 printr-o serie de lecturi, meditații şi colocvii pe teme ortodoxe. Încercând să-i definească specificul, hermeneuţii contemporani o asemenea unei împletiri curioase între „cerc cultural şi familie spirituală”. Din punct de vedere apologetic este interesantă interferența mesajului teologic cu spațiul cultural laic şi asumarea lui ca soluție pentru cei din afară. Întâlnirile „Rugului Aprins” „atrăgeau – cu diferite grade de participare şi frecvență – oameni cultivaţi, studenți. La conferințele săptămânale – duminică după-amiază la biblioteca mănăstirii – se aduna un public mai larg. Printre apropiații cu căldură amintiţi de Anre Scrima era poetul Vasile Voiculescu, a cărui bibliotecă «vastă, catedralică … ordonată parcă în vederea unui vertij bine cumpătat ne oferea feerice, reînnoite descoperiri», erau filosoful Anton Dumitru, compozitorul Paul Constantinescu, doctorii Gheorghe Dabija şi Nicolae Nicolaeu, mai târziu arhitectul Contantin Joja. Sunt de asemenea numiţi juniorii atraşi de acest mediu formativ: studenți laici, printre care Şerban Mironescu, şi clerici Antonie Plămădeală” (Anca Manolescu, Modelul Antim, modelul Pălţiniş. Cercuri de studiu şi prietenie spirituală, Ed. Humanitas, 2015, p. 29-30).

Pe lângă reverberațiile literare transpuse în spiritul ortodoxiei naţionaliste din Gândirea, „Rugul Aprins” a avut şi o a doua prefaţare, de data aceasta profund marcată de experimentul duhovnicesc de factură isihastă. Momentul Cernăuţi, aşa cum îl numeşte mitropolitul Antonie Plămădeală, concentrează în fapt o serie de conferinţe susţinute în perioada 1-7 august 1943 de jurnalistul Sandu Tudor în Cetatea bucovineană de dincolo de Prut, la invitația mitropolitului Tit Simedrea. Pe lângă interacțiunile culturale propriu-zise, participanții au fost integrați într-un „program isihast, bine gândit şi alcătuit de oameni competenți în problemă. Iniţierea a fost cea care mai târziu se va relua şi la Mănăstirea Antim prin conferințe urmate de discuţii şi de rugăciune de taină” (Antonie Plămădeală, Rugul Aprins, Sibiu, 2002, p. 26).

Privind în ansamblu puternicul său caracter apologetic, trebuie încă odată confirmat faptul că a existat o preocupare pentru teologie, cultură şi spiritualitate, toate cuprinse într-un program bine definit şi asimilat în consecință de participanți. Există însă un aspect aparte de menționat, fără de care nu se poate completa icoana acestei magistrale convergenţe. Alături de experiența atonită a părintelui Daniil Sandu Tudor, mişcarea a beneficiat de aportul direct al unui mare trăitor isihast: părintele Ioan Culâghin, sau Ioan cel Străin. Cea a putut să-i înveţe acest părinte smerit din pravoslavnica Rusie pe marii teologi şi oameni de cultură de la Antim? Răspunsul este simplu: „Rugăciunea inimii”. „Împreună cu părintele Daniil au iniţiat un procedeu de transmitere a Rugăciunii minţii probabil folosit în spiritualitatea rusească. Se făceau rugăciunile începătoare şi apoi se dădea o binecuvântare specială de rostire a Rugăciunii minţii, cu poveţe practice: cum să zică, în ce poziţie, de câte ori. La acest ritual participa părintele Daniil, părintele Ioan transmițătorul binecuvântării şi drept traducător, nu mai era soldatul basarabean Leontie, poate călugăr după nume, ci părintele Gheorghe Roşca, un preot basarabean de înaltă ţinută duhovnicească, participant şi el conferințele de la Antim” (Antonie Plămădeală, Rugul Aprins, p. 33). Din acest punct de vedere, Mişcarea „Rugului Aprins” se consideră a fi în fapt o „taină”, experiată în mod absolut prin rugăciune, nu neaparat prin conceptualizări filosofice sau reflecții literare, şi acestea nelipsite din marele corpus al întâlnirilor. Pe acest considerent, părintele mitropolit Antonie Plămădeală socoteşte „momentul Rugul Aprins ca un al treilea moment în istoria spiritualităţii româneşti, după momentul paisian şi cel al Sfântului Calinic de la Cernica” (Antonie Plămădeală, Rugul Aprins, p. 35).

În 1948 regimul comunist interzice întâlnirile de la Mănăstirea Antim, iar în 1949 Sandu Tudor, pe atunci monahul Agaton, este arestat cu o condamnare de doi ani. După eliberare, părintele mută întâlnirile în anonimat, reunindu-se cu vechii membrii în diferite locaţii personale. În 1958 primește o nouă condamnare, de data aceasta mult mai grea şi ireversibilă: 25 de ani de temniță la Aiud, unde îşi dă obștescul sfârşit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul global și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume susținerea cauzei naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Trebuie să știți: nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă îți place și dorești să citești și în continuare materiale pe R3Media, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3Media

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

IMPORTANT

Fiți LEI pentru R3: Am strâns 16.620 de lei din 34.620...

Dragi prieteni, de azi începem o nouă colectă pentru a asigura finanțarea siteului R3Media, dar de data asta pentru următoarele șase luni. Grație vouă, dragi prieteni,...

Alătură-te R3media și pe Telegram

Pentru că știm cât de important este să primești cât mai ușor știrile și informațiile de care ai nevoie, te invităm să accesezi canalul...

Articole relaționate

Cele mai citite