Marele patriot român Coresi s-a născut la Cucuteni, Moțăieni, Dâmbovița, și a fost un ilustru: diacon ortodox, traducător și meșter tipograf. Acest patriot este editorul primelor cărți tipărite în limba română. A editat în total circa 35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și răspândite în toate ținuturile românești, facilitând unitatea lingvistică a poporului român, dar și apariția limbii române literare.
Coresi și-a început activitatea tipografică la Târgoviște. În anii: 1559-1560, acesta s-a stabilit definitiv la Brașov, unde i s-a oferit posibilitatea de a tipări nu doar în limba slavonă, ci și în limba română, fapt imposibil la vremea respectivă în Țara Românească, din cauza opoziției Mitropoliei Ungrovlahiei. Tipăriturile lui, apărute în mare parte la Brașov între anii: 1556 și 1583 sub influența curentelor de reformă religioasă luterană și calvină răspândite atunci în Transilvania, sunt adevărate „monumente” de limbă veche românească, importante și prin predosloviile scrise de el, în care se ridică pentru prima oară, cu hotărâre și claritate, problema introducerii limbii românești în cultul religios. Tipăriturile lui Coresi utilizau graiul din Țara Românească și sud-estul Transilvaniei și au avut o mare importanță pentru evoluția și unificarea limbii române. Ele au stat la baza formării limbii române literare.
Coresi a învățat arta tiparului la Dimitrie Liubavici și a folosit apoi între anii: 1556-1557, litera de rând a tipografiei lui Dimitrie Liubavici, pentru a imprima Octoihul mic, la Brașov. După ce a tipărit această primă carte, Coresi a fost chemat de către domnitor la Târgoviște, unde, în anii: 1557-1558, în colaborare cu 10 ucenici, Coresi a tipărit un Triod-Penticostar, bogat ilustrat cu xilogravuri. Johann Benkner, judele Brașovului, împreună cu negustorul Lucas Hirscher, l-au convins pe Coresi să revină la Brașov, unde funcționa o moară de hârtie care producea suficientă hârtie pentru tipar. Până la decesul lui Johanes Benkner, survenit în anul 1565, Coresi a tipărit la comanda sa, cărți în limbile slavonă și română. În anul 1564, Coresi a realizat tipărituri în limba română la comanda nobilului maghiar Forró Miklós, linie dintr-o familie la bază de români. După anul 1569, Coresi a început să tipărească lucrări la propria alegere, fiind considerat tipograf editor.
Ce merită să reținem? Coresi a deprins tehnica tiparului de la Dimitrije Ljubavić, care lucra pentru Mitropolia Ungrovlahiei. A tipărit primele cărți în limba română: Tetraevanghelul (1561) – o traducere din Noul Testament a celor patru evanghelii, Întrebare creștinească (lucrare cunoscută și sub numele de Catehism, apărută în 1560 — studiile mai vechi îl datează 1559), Liturghierul (1570), Psaltirea (1570). Cărțile erau întrebuințate atât în biserică cât și la școală.
Chiar dacă unii susțin că nu ar fi de neam român, cuvintele lui scrise în epilogul Psaltirii slavo-române din 1577 arată cât se poate de clar rădăcinile lui: „Cu mila lui Dumnezeu, eu diaconul Coresi deacă văziu că mai toate limbile au cuvântul lui Dumnezeu în limba lor, numai noi rumânii n-avem…”.
