Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor afectează deopotrivă atât creierul copiilor cât și cel al adulților, ducând la probleme de comportament, leziuni oculare, tulburări de somn și multe alte dezechilibre fiziologice și mentale, avertizează Simona Abramovici, psiholog educațional, ligoterapeut și psihoterapeut integratuv în supervizare.
Într-un articol apărut pe Qmagazine, psihologul enumeră pericolele la care sunt expuși atât copiii cât și adulții care devin dependenți de ecrane și recomandă câteva lucruri pe care le putem face dimineată, când ne trezim, în loc să punem mâna pe telefon.
Astfel, s-a demonstrat că cei mici sunt predispuși să aibă crize de furie sau pot avea probleme emoționale și de atenție dacă petrec mai mult de două ore pe zi în fața unui ecran. De asemenea, este posibil să aibă probleme cu interacțiunea socială, copiii nemaiputând înțelege indicii nonverbale, cum ar fi expresiile faciale, tonul vocii și contactul vizual.
Mai mult, expunerea la lumina albastră emisă de ecranele dispozitivelor, înainte de culcare,se poate interpreta drept lumină solară și poate trimite semnale creierului pentru a rămâne treaz, chiar și atunci când ecranele sunt oprite, ducând la tulburări de somn și dezechilibre ale ceasurilor biologice ale copiilor.
Ochii copiilor sunt și ei deosebit de afectați de lumina albastră ce poate deteriora celulele retinei și poate promova degenerarea maculară. Acesta este și motivul pentru care miopia la copii crește tot maim ult în ultimii ani.
Rezemarea pe un smartphone sau tabletă pentru perioade lungi de timp poate afecta postura și dezvoltarea coloanei vertebrale a copilului, fapt care poate provoca efecte fizice dăunătoare ce pot dura toată viața, cum ar fi dureri de spate și dureri de cap.
Timpul petrecut pe ecran este o activitate sedentară, care, combinată cu aportul de junk food bogat în calorii, duce adesea la obezitate.
Când copiii mănâncă mese sau gustări în timp ce se uită la televizor, nu pot controla în mod conștient ce și cât mănâncă, riscând să devenă supraponderali, iar obezitatea poate duce la diabet, probleme articulare și boli de inimă.
Cercetările arată că și creierul adulților este afectat negativ de timpul excesiv petrecut în fața unui ecran, adică mai mult de două ore pe zi.
Prea mult timp pe ecran ne poate afecta sănătatea într-o varietate de moduri, de la oboseala ochilor și durerile de gât până la izolarea socială și sănătatea mintală și, în unele cazuri, poate provoca, de asemenea, leziuni ale creierului.
„Efectele sunt insidioase pentru că nu poți vedea ce se întâmplă în creierul tău când te uiți la un ecran”, spune Maris Loeffler, terapeut de familie și căsătorie și Institutul de îmbunătățire cognitivă a medicinii stilului de viață de la Universitatea Stanford M.A.
„Dacă petreceți o oră derulând telefonul în pat, într-o dimineață, efectele negative sunt minime. Dar când devine un obicei zilnic, lună după lună, acest comportament poate avea un impact. Deoarece ochii tăi sunt direct conectați la creierul tău”
Loeffler recomandă să te gândești la sănătatea ochilor tăi și în loc să te uiți la telefon când te trezești, începe fiecare dimineață uitându-te la orizont sau la obiecte îndepărtate din exterior.
Pentru a preveni oboseala ochilor la locul de muncă, Academia Americană de Oftalmologie recomandă regula 20-20-20 pentru adulții care lucrează la computere. Această regulă spune că la fiecare 20 de minute ale zilei, o persoană se uită la ceva aflat la 20 de metri distanță timp de 20 de secunde.
Un alt studiu a constatat că adulții care se uită la televizor mai mult de cinci ore pe zi au un risc crescut de a dezvolta boli ale creierului, cum ar fi demența, accidentul vascular cerebral și boala Parkinson.
Mai exact, Loeffler avertizează să nu vă ridicați telefonul după ce alarma sună dimineața. Nefiind încă pe deplin treji, să vă uitați la e-mailuri sau pe rețelele sociale în timp ce sunteți încă în pat vă poate șoca sistemul nervos și vă poate declanșa răspunsul de luptă sau de fugă.
În plus, putem crea un model pentru când ne uităm la telefon în fiecare dimineață și setăm răspunsul de zbor sau fugi ca mod de operare implicit.
Prin urmare, acest comportament nu numai că creează o atmosferă anxioasă pentru ziua respectivă, dar vă antrenează creierul să fie mai hipervigilent, în general.
„Una dintre cele mai mari probleme cu ridicarea telefonului la prima oră dimineața este că, dacă obiectul se află lângă fața ta, este perceput ca o amenințare”, spune Loeffler. Nu vrei să te trezești în fiecare dimineață și să te uiți la fața unui urs. Fiziologic, este la fel.
În schimb,studiul recomandă să participați la activități de medicina stilului de viață atunci când vă treziți pentru a promova sănătatea general prin câteva exerciții cum ar fi: sunați un prieten sau un membru al familiei; pregătiți un mic dejun sănătos; meditați; ascultați muzică; faceți o listă de recunoștință, citiți câteva pagini dintr-o carte; petreceți dimineața cu un prieten.
Același studiu a constatat că timpul excesiv pe ecran, în special noaptea târziu, poate afecta somnul.
Lumina ecranului poate încetini eliberarea melatoninei din glanda pineală a creierului, perturbând ritmul circadian natural al corpului, provocând probleme de somn.
Cercetări suplimentare au descoperit că adulții care petrec prea mult timp în fața ecranelor sau care au fost diagnosticați cu dependență de smartphone-uri au un volum mai scăzut de materie cenușie, țesut cerebral esențial pentru funcționarea umană zilnică, implicat în orice, de la mișcare, la memorie și emoție.
Volumul materiei cenușii scade în mod natural odată cu vârsta. Deci, pe lângă reducerea timpului pe ecran, este important să vă implicați în activități care mențin volumul materiei cenușii și promovează sănătatea creierului, cum ar fi: sport și exerciții fizice, somn odihnitor, angajament social și gestionarea stresului.
„Timpul pasiv pe ecran este ca și cum ai mânca zahăr, dar este o problemă pentru creierul tău-este „gustos” și vrei să-l mănânci chiar acum, dar de fapt nu te hrănești, nu există” .
Studiul arată că, la adulții cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, timpul excesiv de afișat subțiază cortexul cerebral, cel mai exterior strat al creierului responsabil pentru procesarea memoriei și funcțiile cognitive, cum ar fi luarea deciziilor și rezolvarea problemelor.
În concluzie, utilizarea crescută a ecranului la adulți poate afecta învățarea, memoria și sănătatea mintală, iar neurologic se dovedește că poate duce la un risc crescut de degenerare.