România cu și fără Președinte.

Începând cu luna septembrie a.c., președintele Iohannis devine tot mai absent din prima linie a politicii românești. Șeful statului este interesat de încheierea liniștită, fără stress, fără riscul unor discuții de urmăriri penale ex-post, a mandatului de președinte în anul 2024.

Președintele va rămâne unul de jure, dar nu prea de facto.

Consensul politic este că actualul președinte va continua să își exercite atribuțiile din fișa postului până la încheierea celui de-al doilea mandat al său la Cotroceni.

Va primi vizitele ambasadorilor și demnitarilor străini, va vizita capitale străine ca șef al statului român, va merge tot timpul la reuniunile Consiliului European – specialitatea sa predilectă. Președintele va continua să semneze cereri de pensionare ale magistraților și ale membrilor corpului diplomatic, va înainta în grad și va decora pe toți cei care i se vor propune de consilierii prezidențiali; va participa la deschideri de an școlar, universitar, la conferințe, simpozioane, la Ziua Marinei la 15 august anul viitor, la festivaluri ale comunităților etnice, etc, totul în limitele și spiritul Constituției.

De asemenea, orice eveniment festiv organizat de instituțiile UE sau NATO, la nivel politic înalt, îl vor avea ca participant cert. CV-ul său profesional în ochii direcțiilor de resurse umane de  la Bruxelles trebuie să rămână impecabil și foarte apreciat.

Fără probleme, pe post de șef al statului este cineva! Postul este ocupat până la expirarea mandatului. Așadar, riscul unui conflict civil nu se pune în perioada următoare. Asta e tot ce contează.

Singura grijă mică ar fi bugetul Administrației prezidențiale pentru 2024, care se va vota la sfârșitul anului în curs. În acest caz, chestiunea trebuie urmărită din timp, să nu iasă vreo rectificare negativă.

Chestiunea succesorală? Hmm, să vedem ce oferte i se pun în față… E interesant, să nu ne grăbim.