Daniel Funeriu, propunere despre cum ar trebui organizată admiterea la liceu: Restul vor fi, probabil, povești de adormit electorat

Fostul ministru al educației, Daniel Funeriu, a propus pe blogul său o modalitate prin care să se organizeze admiterea la liceu pentru elevi.

Funeriu propune un examen de admitere la mai multe materii, dar și alte două schimbări: învățământ obligatoriu 10 ani, nu 12 și trecerea clasei a IX-a la liceu. Orice altceva, spune el, sunt doar „povești de adormit electorat”.

„Bună, rea, tradiția în România este ca intrarea într-un liceu anume să se facă pe bază de concurs.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Istoria Românilor, de Petre P. Panaitescu, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media

Soluția în care media se făcea între rezultatele din gimnaziu și media de la evaluarea națională era corectă teoretic dar catastrofală în practică: mediile din gimnaziu nu aveau nicio relevanță, fiind, în realitate, o fraudă masivă.

Soluția ca doar evaluarea națională să conteze este greșită pentru că, în realitate, elevii și profesorii vor neglija toate materiile în afară de română și matematică. Niciuna din cele două soluții de mai sus nu lasă liceului nicio părticică de decizie, ceea ce nu e tocmai bine.

Soluția potrivit căreia selecția e făcută de liceul însuși e ridicolă, din pricina evidentelor pile și șpăgi, tot tradiții românești și ele.

Soluția corectă, ușor de pus în practică, care evită arbitrariul, verifică tot ceea ce știe elevul, nu doar matematică și română, și lasă și liceul să-și spună cuvântul este următoarea:

1) se “dă” evaluarea națională la:

1. a) matematică+informatică*
2. b) română**
3. c) științe (fizică, chimie, biologie)
4. d) umanistice (istorie, geografie) ***.

2) Cu un an înainte, fiecare liceu stabilește, pentru fiecare filieră, coeficienți pentru fiecare din cele 4 examene de mai sus şi le anunță public. Suma celor 4 coeficienți trebuie să fie 10, niciun coeficient nu poate fi 0.

3) Elevii fac max. 10 opțiuni.

4) Calculatorul face, ținând cont de coeficienți, media ponderată pentru fiecare liceu/filieră ales/aleasă de elev.

5) Elevii sunt repartizați de calculator în funcție de opțiuni şi medie.

Ce rezolvă această modalitate:

1) elevii vor fi încurajați să învețe la toate materiile.

2) Profesorii, la toate materiile, vor avea tot interesul să predea bine. Nu vor mai fi profesori de rangul 1 (mate, română) şi restul.

3) Liceele pot să fie parte a procesului de selecție, prin stabilirea coeficienților. Nu se introduce posibilitatea pilelor ca în situația în care liceele dau ele însele examene.

4) Se elimină arbitrariul din notarea la clasă, fără să se piardă luarea în considerare a tot ceea ce se predă.

5) Calitatea fiecărei școli și a fiecărui profesor vor putea fi ușor măsurate: atât după notele copiilor la evaluarea națională, cât și privind diferența dintre notele de la examene și cele de la clasă.

Care sunt contraargumentele?

1) “Săracii copii, vor avea prea mult de învățat!”.

Răspuns: aşa, şi? Nu învățarea științelor de bază, exacte și umanistice, e rolul şcolii? Per a contrario are cineva curajul să își asume că rolul şcolii e să nu-i învățăm pe copii esența?

2) “Iar schimbăm?”

Răspuns: nu schimbați nimic dacă sunteți mulțumiți cu ce aveți acum.

Această schimbare ar trebui introdusă începând cu vara lui 2024 în paralel cu lungirea anului şcolar cu 3 săptămâni.

Mai sunt câteva elemente esențiale de adăugat:

• Sistemul corect este învățământ obligatoriu de 10 ani: de la 6 ani (clasa pregătitoare) la 16 ani (clasa a IX-a). Orice ar scrie în lege, de exemplu învățământ obligatoriu de 12 ani, este degeaba: în realitate nu se va respecta (da, hârtia acceptă orice năzbâtie scrie cineva pe ea) și, în plus, dreptul legal de a munci este de la 16 ani.
• Locul clasei a IX-a este la gimnaziu. Efectele pozitive ar fi cel puțin trei:
• 1. ne-am asigura că tinerii din rural termină 10 ani de studiu la ei acasă.
  2. În sfârșit evaluarea națională ar avea logică: copiii nu ar da examen pentru a continua… învățământul obligatoriu. Ce aberație întreținem, totuși, de ani de zile…
  3. Numărul locurilor în ”liceele bune” ar crește considerabil. În loc de, de exemplu, 4 ani a câte 2 clase cu 27 de elevi (deci 54 de elevi pe an) am avea 3 ani a câte 3 clase cu 24 de elevi, deci 72 de elevi pe an…

Este de reținut că aceste soluții au fost legiferate în 2011 prin Legea 1. Ele ar fi fost aplicate de ani buni dacă guvernele din 2012 încoace ar fi gândit în interesul copiilor. Din păcate nu cred că cineva va avea clarviziunea să pună în aplicare un lucru atât de simplu și eficient. Bănuiesc că se va veni din nou cu soluții alambicate, fără efecte în real. Așa că, din păcate, tot pe cont propriu sunteți și tot cu cele trei soluții tradiționale rămâneți:

1. A) meditații,
2. B) meditații şi
3. C) meditații.

Restul vor fi, probabil, povești de adormit electorat”, a scris el.

* prin „informatică” înțeleg „algoritmică”.

** în cadrul acestui examen se pot introduce și elemente de limbă străină

*** în cadrul acestui examen se pot introduce și elemente din alte umanistice, în funcție de programa școlară parcursă