ACTUALITATEDaniel Funeriu, propunere despre cum ar trebui organizată admiterea la liceu: Restul...

Daniel Funeriu, propunere despre cum ar trebui organizată admiterea la liceu: Restul vor fi, probabil, povești de adormit electorat

Fostul ministru al educației, Daniel Funeriu, a propus pe blogul său o modalitate prin care să se organizeze admiterea la liceu pentru elevi.

Funeriu propune un examen de admitere la mai multe materii, dar și alte două schimbări: învățământ obligatoriu 10 ani, nu 12 și trecerea clasei a IX-a la liceu. Orice altceva, spune el, sunt doar „povești de adormit electorat”.

„Bună, rea, tradiția în România este ca intrarea într-un liceu anume să se facă pe bază de concurs.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Istoria Românilor, de Petre P. Panaitescu, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media

Soluția în care media se făcea între rezultatele din gimnaziu și media de la evaluarea națională era corectă teoretic dar catastrofală în practică: mediile din gimnaziu nu aveau nicio relevanță, fiind, în realitate, o fraudă masivă.

Soluția ca doar evaluarea națională să conteze este greșită pentru că, în realitate, elevii și profesorii vor neglija toate materiile în afară de română și matematică. Niciuna din cele două soluții de mai sus nu lasă liceului nicio părticică de decizie, ceea ce nu e tocmai bine.

Soluția potrivit căreia selecția e făcută de liceul însuși e ridicolă, din pricina evidentelor pile și șpăgi, tot tradiții românești și ele.

Soluția corectă, ușor de pus în practică, care evită arbitrariul, verifică tot ceea ce știe elevul, nu doar matematică și română, și lasă și liceul să-și spună cuvântul este următoarea:

1) se “dă” evaluarea națională la:

  1. a) matematică+informatică*
  2. b) română**
  3. c) științe (fizică, chimie, biologie)
  4. d) umanistice (istorie, geografie) ***.

2) Cu un an înainte, fiecare liceu stabilește, pentru fiecare filieră, coeficienți pentru fiecare din cele 4 examene de mai sus şi le anunță public. Suma celor 4 coeficienți trebuie să fie 10, niciun coeficient nu poate fi 0.

3) Elevii fac max. 10 opțiuni.

4) Calculatorul face, ținând cont de coeficienți, media ponderată pentru fiecare liceu/filieră ales/aleasă de elev.

5) Elevii sunt repartizați de calculator în funcție de opțiuni şi medie.

Ce rezolvă această modalitate:

1) elevii vor fi încurajați să învețe la toate materiile.

2) Profesorii, la toate materiile, vor avea tot interesul să predea bine. Nu vor mai fi profesori de rangul 1 (mate, română) şi restul.

3) Liceele pot să fie parte a procesului de selecție, prin stabilirea coeficienților. Nu se introduce posibilitatea pilelor ca în situația în care liceele dau ele însele examene.

4) Se elimină arbitrariul din notarea la clasă, fără să se piardă luarea în considerare a tot ceea ce se predă.

5) Calitatea fiecărei școli și a fiecărui profesor vor putea fi ușor măsurate: atât după notele copiilor la evaluarea națională, cât și privind diferența dintre notele de la examene și cele de la clasă.

Care sunt contraargumentele?

1) “Săracii copii, vor avea prea mult de învățat!”.

Răspuns: aşa, şi? Nu învățarea științelor de bază, exacte și umanistice, e rolul şcolii? Per a contrario are cineva curajul să își asume că rolul şcolii e să nu-i învățăm pe copii esența?

2) “Iar schimbăm?”

Răspuns: nu schimbați nimic dacă sunteți mulțumiți cu ce aveți acum.

Această schimbare ar trebui introdusă începând cu vara lui 2024 în paralel cu lungirea anului şcolar cu 3 săptămâni.

Mai sunt câteva elemente esențiale de adăugat:

  • Sistemul corect este învățământ obligatoriu de 10 ani: de la 6 ani (clasa pregătitoare) la 16 ani (clasa a IX-a). Orice ar scrie în lege, de exemplu învățământ obligatoriu de 12 ani, este degeaba: în realitate nu se va respecta (da, hârtia acceptă orice năzbâtie scrie cineva pe ea) și, în plus, dreptul legal de a munci este de la 16 ani.
  • Locul clasei a IX-a este la gimnaziu. Efectele pozitive ar fi cel puțin trei:
    1. ne-am asigura că tinerii din rural termină 10 ani de studiu la ei acasă.
    2. În sfârșit evaluarea națională ar avea logică: copiii nu ar da examen pentru a continua… învățământul obligatoriu. Ce aberație întreținem, totuși, de ani de zile…
    3. Numărul locurilor în ”liceele bune” ar crește considerabil. În loc de, de exemplu, 4 ani a câte 2 clase cu 27 de elevi (deci 54 de elevi pe an) am avea 3 ani a câte 3 clase cu 24 de elevi, deci 72 de elevi pe an…

Este de reținut că aceste soluții au fost legiferate în 2011 prin Legea 1. Ele ar fi fost aplicate de ani buni dacă guvernele din 2012 încoace ar fi gândit în interesul copiilor. Din păcate nu cred că cineva va avea clarviziunea să pună în aplicare un lucru atât de simplu și eficient. Bănuiesc că se va veni din nou cu soluții alambicate, fără efecte în real. Așa că, din păcate, tot pe cont propriu sunteți și tot cu cele trei soluții tradiționale rămâneți:

  1. A) meditații,
  2. B) meditații şi
  3. C) meditații.

Restul vor fi, probabil, povești de adormit electorat”, a scris el.

* prin „informatică” înțeleg „algoritmică”.

** în cadrul acestui examen se pot introduce și elemente de limbă străină

*** în cadrul acestui examen se pot introduce și elemente din alte umanistice, în funcție de programa școlară parcursă

PARTENERI

WordPress RSS Feed Retriever by Theme Mason

  • Iulian Capsali: Nu mai căutați apa în nisipIulian Capsali: Nu mai căutați apa în nisip
    Eșecul României în relația cu UE trebuie decontat de SRI și SIE, instituții care dirijează toată politica internă (probabil toate partidele parlamentare și multe extraparlamentare), externă, presa, și patronează dezastrul… Read more »
WordPress RSS Feed Retriever by Theme Mason

Dragi prieteni,

Trebuie să știți: nimeni nu ne „editează” ideile și materialele publicate. Suntem oameni liberi. Dacă îți place și dorești să citești și în continuare materiale pe R3media, urmărește-ne pe Google News, Telegram, Facebook sau Twitter. Sau poți să te abonezi, gratuit, la Newsletter.

Înscrie-te la newsletterul R3Media

Te rog așteaptă puțin

Mulțumim! Bine-ai venit în comunitatea noastră

6 COMENTARII

  1. Eu nu înțeleg de ce nu se revine la “trepte”, cum era înainte,. Treapta I la admiterea în liceu și Treapta II după clasa a-10-a. După părerea mea Treapta I cel puțin, ar trebui să fie obligatorie.

    La Treapta I, până în ‘90 , de exemplu, erau subiecte comune la Matematică și Română, toate liceele, fie cele industriale, fie cele de elită, care atunci erau majoritatea cu clase de Mate-Fizică aveau aceleași subiecte. Diferența o făceau numărul candidațiilor. De exemplu, la Liceul Ghe. Lazăr (București) în anul X pt. clasa a-9-a erau 200 de locuri, iar candidați înscriși erau 1000, concurența pe un loc se poate calcula ușor. Admiterea se făcea în ordinea mediilor descrescătoare. Extrem de puține medii treceau peste nota 9, nu ca acum, când ultima notă de admitere la un liceu de elită este 9,60, de exemplu. “Treapta” se dădea la liceul la care te înscrisesei, deci, nu la școală generală. Practic optai pt. un singur liceu și acolo susțineai “treapta”.

    Cel puțin în București liceele de elită sunt cam aceleași din ziua de azi, celebrul “the big four” format din Lic. de Mate-Fizică nr. 1, (actualul Tudor Vianu), Lic. N. Bălcescu (actualul Sf. Sava), Lic. Ghe. Lazăr și Lic. Mihai Viteazul, urmat de liceele (nu neapărat a această ordine) I.L Caragiale, Spiru Haret, Ghe. Șincai, Ion Neculce, Lic. Mate-Fizică nr. 4-platforma Măgurele, Matei Basarab, liceul German.

    70-80% din cei admiși la liceele de elită proveneau din cartierele muncitorești ale Bucureștiului, Militari, Dr. Taberei, Sălăjan, Dristor, Berceni, etc, adică de la școlile de cartier. Nu exista atunci cultura mutatului la o școală “ de fițe” în centru. Toți mergeam la școlile din proximitatea locuinței.

    Cu toate acestea, pe baza pregătirii și a meritocrației aveam acces la liceele de top din București. Eu astăzi nu știu câți din copiii proveniți de la școlile de cartier mai pot intra la un liceu de top din București. Da, se făceau și atunci meditații la Română și Mate, dar, doar din clasa a-8-a, nu ca acum începând cu clasa a-4-a. Eu însumi am început meditațiile în clasa a-8-a.

    Liceele industriale erau cele care aparțineau de o fabrică/platformă industrială, gen, IMEB, Electroaparataj, Electronica, sau, liceul de mecanici auto, aici era concurență, deoarece, la final ieșeai cu permis de conducere, nu doar cat. B, ci și cele pt. profesioniști.

    La cele mai multe licee industriale nu se ocupau locurile, atunci, cei care se înscriau acolo, nu mai dădeau examen de “treaptă” iar locurile rămase libere urmau să se ocupe cu cei care nu reușeau să fie admiși la liceele unde se susținea “treapta”. Unii care picau cu media 7 de la Lazăr , de exemplu, erau repartizați la licee mai acătării, nu chiar la ultimele licee industriale, gen, Lic industrial Semănătoare.

    Cam toată lumea își cunoștea nivelul bazat și pe cunoștințe și pe ultimele medii de admitere din anii precedenți, așa că dacă erai bâtă nu te duceai să dai “treapta” la Sava sau Vianu.

  2. Honor Minstru (și Demicrație!) știu cum ar trebui să fie, dar … o fac ?

    Lui Funeriu i s-a terminat „cerneala” înainte să apuce să spună câte demicrații au o astfel de școală! Nu-i așa că veți uita să-l întrebați, la vreun interviu ?!

    Eu n-am auzit să facă vreuna așa ceva (PENTRU MASSE!).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole populaR3 în ultimele 24 h

Articole R3laționate