Barometrul vieții religioase publicat recent este „ o fotografie a momentului, ca orice cercetare sociologică cantitativă, care developează stări de spirit mai adânci și dincolo de obiectul investigat”, scrie profesorul universitar Dan Dungaciu pe siteul psnews.ro.
Acesta a explicat că Biserica a recuperat deficitul de încredere de după colectiv și a depășit Armata în preferințele poporului, pentru că în pandemie, oamenii au simțit că Biserica este de aceeași parte a baricadei.
„Astăzi, de pildă, Biserica se situează deasupra Armatei ca nivel de încredere, recuperând ceea ce pierduse după tragedia de la Colectiv. Atunci, populația a părut că sancționează Biserica și aceasta a scăzut ca nivel de încredere. Sigur, diferențele nu trebui exagerate, dar ceea ce trebuie să înțelegem este că, astăzi, Biserica e percepută altfel, în acord cu starea de spirit a populației de la momentul actual. Populația este, mai degrabă, de partea ei. Vorbim de o populație iritată, frustrată, deranjată de faptul că a trebuit să stea închisă în casă, exasperată de restricții, de interdicții de tot felul, de faptul – mai ales – că trebuie să stea în 1-2-3 camere cu 2-3 copii de grădiniță sau de nivele de școlarizare diferite, cu școală on line și un singur calculator, fără să poată merge la serviciu, fără perspective clare când se vor termina toate acestea. Această frustrare sau nemulțumire trebuie descurcată undeva, și ea a fost descărcată recent inclusiv prin participarea slabă la vot sau printr-un anumit vot de protest – toate sancțiuni la adresa clasei politice actuale.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Dacă Dumnezeu nu ar exista de G.K. Chesterton și vei contribui la susținerea siteului R3Media.
Ce legătură are asta cu religia? Are, căci Biserica a fost resimțită de populația ca fiind în aceeași tabără; și e a fost supusă restricțiilor, și ea a fost sancționată, apostrofată de către autorități, care, în percepția publică, au încercat să îi surpe din prerogative”, scrie Dungaciu.
Acesta spune că percepția publică este că „statul a intervenit ilicit, deopotrivă, și asupra cetățenilor și asupra Bisericii. Deci simpatia lor spre instituție s-a exprimat inclusiv din această rațiune”.
Sociologul crede că pandemia, perspectiva morții, i-a făcut pe oameni să se apropie mai mult de Dumnezeu.
„Și mai este ceva. Pandemia a închis multe instituții, dar a lăsat bisericile deschise, deci simplu de „accesat”. În plus, chiar dacă nu e limpede în ce măsură, este evident că o modificare de agendă personală, de percepții, de evaluări existențiale, s-a petrecut și la nivelul populației. Confruntată cu amenințarea morții, a dispariției celor dragi, a hazardului care ne înconjoară insidios și irepresibil, chestiunea religiei și a lui Dumnezeu e foarte posibil să fi apărut, pentru o bună parte a populației, mai acut, chiar dacă nu foarte elaborat și explicit. De aici și apetența mai accentuată spre „cele sfinte”, mersul la Biserică (fie și prin trecerea frugală pe acolo și aprinderea unei lumânări), intensificarea rugăciunilor, fie și prin forma simplă și esențializată a unui simplu „Doamne ajută”.
Așa se explică scorurile mari obținute la întrebări legate de frecventarea bisericii, practicarea rugăciunii etc. Este evidentă că pandemia a acutizat sensibilitatea religioasă, chiar dacă nu neapărat practica religioasă judicioasă și acreditată”, a notat Dan Dungaciu.
