Mi-au căzut ochii pe interviul oferit de Claudiu Târziu cotidianului „Libertatea”. La un moment dat, el vorbește despre infamul ghid privind educația sexuală a copiilor, emis de OMS: „Din păcate, OMS a elaborat și un soi de manual de educație sexuală care este, din punctul nostru de vedere, absolut inadmisibil, o atrocitate, un atac asupra inocenței copilului la modul absolut. Eu nu-mi permit să reproduc ce scrie în acel ghid”.
Imediat, jurnalista Florinela Iosip sau altcineva din redacția ziarului adaugă în paranteză (Ghidul nu vorbește în termeni de etape imperative de educație sexuală în școli, ci de etape de dezvoltare care sunt naturale pentru orice copil, n.r.).
M-am uitat repede pe ghid, ca să fiu sigur că nu fac o confuzie. Ce scrie chiar pe copertă: „Standarde pentru EDUCAȚIA SEXUALĂ în Europa. Un cadru pentru factorii de decizie politică, specialiști și autorități din domeniul EDUCAȚIEI și sănătății”.
Deci scrie explicit că e vorba despre EDUCAȚIE, nu despre „etape de dezvoltare”. De altfel, ar fi și absurd ca Organizația Mondială a Sănătății să elaboreze un ghid pentru „etapele de dezvoltare care sunt naturale pentru orice copil”.
Mergem mai departe la pagina 9: „Dacă Standardele sunt utilizate pentru elaborarea sau revizuirea programelor existente, documentul trebuie adaptat la necesitățile specifi ce și situația din țara respectivă. Ele ajută la identificarea următorilor pași pentru o abordare holistică a educației sexuale și pot oferi îndrumări specifice pentru definirea rezultatelor învățării – o parte componentă a oricărei PROGRAME ȘCOLARE.
Acest document a fost elaborat ca răspuns la necesitatea introducerii unor standarde privind EDUCAȚIA SEXUALĂ, o urgență ce a devenit recent evidentă în regiunea europeană a OMS. Mai multe țări europene au apelat la sprijinul Biroului Regional OMS pentru Europa la elaborarea PROGRAMELOR DE EDUCAȚIE SEXUALĂ. Standardele europene, care se bazează pe experiențele țărilor europene cu tradiții de durată în ceea ce privește asigurarea acestei educații și care reprezintă experiența combinată a specialiștilor europeni din acest domeniu în mai multe state, oferă un cadru valoros pentru elaborarea PROGRAMELOR DE EDUCAȚIE SEXUALĂ”.
Este negru pe alb. Chiar autorii scriu că este vorba de un ghid cerut de „mai multe țări europene” pentru elaborarea de programe de educație sexuală.
Mai mult, dacă rezistăm eroic citirea acestui document ideologic, la pagina 21 aflăm și care-i părerea OMS despre familie și rolul ei. OMS ne transmite că educația sexuală în familie nu-și are locul într-o societate modernă, iar rolul familiei trebuie preluat de alții.
„Educația sexuală informală nu-și are locul într-o societate modernă.
În sensul argumentelor prezentate în continuare, părinții, alți membri ai familiei și alte surse informale reprezintă surse importante de învățare despre relațiile umane și sexualitate, în special pentru grupurile celor mai tineri. Cu toate acestea, în societatea modernă acest lucru nu este adesea suficient, deoarece sursele informale, de multe ori, nu dispun de cunoștințele necesare, mai ales atunci când este nevoie de informații complexe și tehnice (cum ar fi informațiile referitoare la contracepție sau modurile de transmitere a ITS). Totodată, tinerii înșiși în pragul pubertății preferă, adesea, să se documenteze din surse suplimentare de informații, altele decât părinții lor, întrucât relația cu aceștia din urmă este prea apropiat”
Deci chiar ghidul OMS contrazice negru pe alb ceea ce afirmă „Libertatea”. Jurnalista Iosip ne minte în față și o face pentru că în ediția tipărită, oamenii nu pot da căutare să vadă ce scrie cu-adevărat în ghid. Bine, din cei care citesc varianta online, nici aceia nu vor fi foarte mulți.
Acest gen de manipulare grosieră îmi aduce aminte felul în care Teodor Brateș teroriza românii în 1989, la televizor, anunțând că vin teroriștii și aruncă în aer depozitele de sânge și Televiziunea sau că apa este otrăvită la Sibiu.
În decembrie 1989, se scria cu litere de-o șchioapă că Televiziunea Română este „Liberă”. În realitate, ea era controlată strict de un grup restrâns. Exact ca și mass-media corporatistă de azi.
Dilema modernă dintre a refuza publicitatea oferită, cu riscul de a părea nedemocratic și cu ceva de ascuns, și a intra în troacă și a-ți fi cuvintele răstălmăcite, părând mincinos.
Poate era totuși mai înțelept de anticipat că un cititor de Libertatea nu va avea vreo revelație, și nu după un articol cu tine printre 10 altele mizerabile. Absurdă-i democrația…
Bine scris.
Imi aduc perfect aminte intoxicarea de la TV din dec 1989 cu apa care e otravita. Ma uitam speriat la tata care bea apa de la robinet necrazand ce se spunea la TV….