Jakov Milatovici va fi noul președinte al Muntenegrului, după ce acesta l-a învins în turul II al alegerilor prezidențiale pe actualul lider, Milo Djukanovici. Conform sondajelor de la ieșirea de la urne, Milatovici a strâns 60% dintre voturi, în timp ce rivalul său, doar 40%.
Milatovici a candidat din partea mișcării „Europa Acum” care pune pe primul loc aderarea la Uniunea Europeană dar și ține cont și de „bune relaţii cu Serbia, precum şi cu toate naţiunile din Balcanii de Vest”.
Rivalul său, Milo Djukanovici (Partidul Democrat al Socialiştilor), l-a acuzat de sensibilitate față de influențele sârbe.
Înfrângerea lui Djukanovici înseamnă, cel mai probabil, dispariția de pe scena politică a acestuia, după 32 de ani neîntrerupți în care acesta a avut puterea. Pentru comparație, autocratul belarus, Aleksandar Lukașenko este la putere „doar” din 1994, moment în care Djukanovici avea deja 3-4 ani de experiență.
De la sârb pro-Miloșevici, la muntenegreanul pro-occidental
Djukanovici a apărut pe scena politică drept aliat pro-sârb al lui Slobodan Miloșevici, la sfârșitul anilor 80.
Djukanovici a fost prim-ministru al Muntenegrului, pe vremea când această țară era membră a Iugoslaviei, din 1991 până în 1998, cu sprijinul direct al lui Miloșevici. Din 1998 și până în 2003 a fost președintele acestei țări. Între 2003 și 2006 a fost din nou, premier. A urmat o mică pauză, între 2006 și 2008, dar în care premierul a fost omul său, Jeliko Sturanovici. Între 2008 și 2010 a revenit ca premier, la fel ca și între 2012 și 2016. Din 2018 a fost președintele Muntenegrului.
Dacă la începutul carierei sale a fost un pro-sârb asumat, ulterior, Djukanovici s-a distanțat de Serbia și a condus mișcarea de independență a Muntenegrului. Mai mult decât atât, Djukanovici a fost promotorul și unei „etnii” muntenegrene, cu limbă și credință diferită de cea sârbească. O mișcare cu atât mai oportunistă, cu cât Djukanovici însuși are origini sârbești.
Astfel, el a inițiat și susținut politic apariția unei Biserici Ortodoxe Muntenegrene, ruptă din Biserica Sârbă, dar care nu este recunoscută de nimeni. Modelul a fost replicat ulterior în Ucraina.
Djukanovici a dus Muntenegru spre integrarea în Uniunea Europeană și NATO și a fost susținut de Occident, în ciuda numeroaselor dovezi privind corupția sa, în detrimentul altor oameni politici, considerați pro sârbi. Deși Muntenegru este o țară cu doar 600.000 de locuitori și o suprafață de doar 13.000 de km2, Djukanovici a reușit să strângă o avere de peste 10 miliarde de lire sterline, fiind considerat unul dintre cei mai bogați 20 de lideri mondiali, conform The Telegraph.
În 2017, Muntenegru a fost admisă în NATO.
