Cătălin Sturza: Șapte întrebări importante cu privire la pandemia Covid-19

Scriitorul și editorialistul Cătălin Sturza a publicat un articol pe Facebook în care adresează șapte întrebări legate de pandemia de Covid-19. Iată textul:

„Șapte întrebări importante cu privire la pandemia Covid-19

Zilele acestea pandemia Covid-19 pare să dea înapoi. Conform unei declarații a lui Valeriu Gheorghiță, peste 6 milioane de români au avut deja Covid-19, așadar imunitatea colectivă a ajuns undeva la 35%. Încă de la începutul crizei Covid-19, unii specialiști spuneau că acest prag ar fi suficient pentru ca pandemia să se stingă.

Link 1

Este timpul să ne punem, retroactiv, câteva întrebări:

1. De ce nu s-a pornit din capul locului de la principiul „primum non nocere” – first, do no harm? De ce s-a aplicat modelul lockdownurilor extreme împrumutat de la Partidul Comunist Chinez, care a produs se pare (după unele studii, cifre publicate în presă și spusele tot mai multor specialiști) mai multe victime și efecte distructive decât boala propriu-zisă? În loc să se aplice modelul mult mai rațional propus de semnatarii Great Barrington Declaration, care ar fi presupus protejarea categoriilor vulnerabile, în timp ce viața socială și economică s-ar fi desfășurat în mare parte neîngrădită?

Link 2

2. De ce nu s-a insistat, și nu se insistă și acum asupra formelor prin care omul de rând își poate întări imunitatea? De la exercițiul fizic zilnic, la mișcarea în aer liber, la expunerea la soare, odihnă, reducerea stresului, un program de viață echilibrat, folosirea unor suplimente pentru imunitate, și așa mai departe? Nu ar fi firesc să se insiste, în primul rând, asupra autonomiei individului, și a felului în care acesta își poate pregăti organismul să facă față bolii prin mijloace care sunt la îndemâna oricui?

3. De ce nu s-a insistat, și nu se insistă nici acum asupra soluțiilor medicamentoase ieftine pentru tratarea și profilaxia bolii? De exemplu, există 54 de studii peer-reviewed despre eficiența ivermectinei în tratamentul și profilaxia Covid-19. În India, ivermecti1na este folosită în protocoalele guvernamentale din spitale. La noi, cine vorbește despre acest medicament este catalogat, prompt, drept „terorist”. Link la un studiu științific din American Journal of Therapeutics mai jos.

Link 3

4. De ce teroarea mediatică a fost și este în continuare întreținută prin știri apocaliptice difuzate în loop în fiecare zi pe mai toate canalele de presă? De când este teroarea modul de a face față unei pandemii? Un articol de pe SmartRadio ne arată că „autoritățile au folosit tehnici de intensificare a fricii pentru a controla comportamentul oamenilor în timpul crizei Covid, recunosc cercetătorii britanici.” În „Jurnal din anul ciumei” Daniel Defoe consemnează retroactiv marea epidemie de ciumă de la 1665, din Londra. Una dintre primele măsuri luate de autorități a fost aceea de a îi sancționa pe toți cei ce răspândeau zvonuri și povești panicarde, evitând astfel instaurarea unei atmosfere de teroare. Faptul că teroarea amplifică exponențial efectele unei molime este ceva ce se știa încă din epoca barocă. De ce atunci autoritățile din anul 2021 nu știu acest lucru, ba mai mult, chiar ele par să facă tot posibilul ca să amplifice teroarea?

Link 4

5. De ce s-au închis atâtea spitale de specialitate pentru a fi transformate în „spitale suport Covid”, în loc să se construiască de la bun început spitale de campanie dedicate tratării bolnavilor de Covid? Iar atunci când spitalele de campanie au fost construite, de ce ele nu au fost folosite, ba multe dintre acestea zac în acest moment în paragină? „Accesul pacienților români la servicii medicale și medicamente a înregistrat scăderi dramatice, între 30% și 80% în timpul pandemiei, după transformarea spitalelor în centre COVID-19”, arată un articol de pe Hotnews. „Mortalitatea neobișnuit de mare din luna octombrie nu a fost cauzată de pandemie. Restricțiile au împiedicat tratamentul bolnavilor cu alte boli în afară de covid”, scrie și Digi24. Multe voci au arătat deja că asistăm la un început de genocid sau chiar adevărat genocid. Care nu este provocat de epidemie, ci de măsurile luate pentru combaterea epidemiei.

Link 5

6. De ce pandemia a fost, de la bun început, atât de politizată – în loc ca accentul să cadă pe abordări medicale de bun-simț? Filosoful belgian Michel Weber arată cum comunicarea, în special în forma sa absurdă, pare să fie semnătura acestei pandemii. Câteva caracteristici identificate de Michel Weber sunt: evitarea sau ignorarea obiecțiilor, refuzul dialogului în orice formă de către autorități; cenzura: refuzul accesului specialiștilor cu opinii alternative sau disidente la canalele de presă; propaganda: umflarea informațiilor reale și folosirea unor informații unilaterale; utilizarea paradoxului, prin folosirea unor afirmații indecidabile precum: epidemia progresează fără a se agrava; lumea de după va fi și nu va fi diferită; să fim împreună individual; fii unit (în singurătate). Articolul pe care îl citez se intitulează „Covid-19(84) ou La vérité (politique) du mensonge sanitaire: le fascisme numérique.”

Link 6

7. De ce nu am învățat nimic din experiența isteriilor mediatice din anii trecuți, precum cea a gripei porcine din 2009? Așa cum arată un articol din Der Spiegel intitulat „Reconstruction of a Mass Hysteria – The Swine Flu Panic of 2009”, acea pandemie a fost provocată de „o variantă relativ inofensivă a virusului gripal” iar lumea a fost supusă unei isterii colective, provocată în mare parte de mass-media și de organisme internaționale, precum OMS. Pe mulți dintre protagoniștii „isteriei în masă” (Der Spiegel) din 2009 îi regăsim și acum în prim-plan.

Link 7

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care trebuie ridicate și care cred că, în perioada următoare, vor fi tot mai mult ridicate. Dacă ne dorim să revenim la normalitate: care înseamnă nu doar încetarea molimei, ci și o societate un pic mai sănătoasă la cap; în care greșelile de acum nu se vor mai repeta.”