Pe 30 august, Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe Sf. Alexandru, arhiepiscopul Constantinopolului.
Sfântul Alexandru s-a născut în anul 239 în Calabria, din părinți creștini, Gheorghe și Vriena. De tânăr a viețuit în pustnicie, nevoindu-se în rugăciuni și posturi și suferind multe de la păgâni în acele vremuri de prigoană. După o vreme a mers în Grecia, împreună cu doi ucenici, Vitalie și Nichifor, iar de acolo la Bizanț, unde păstorea Sfântul Mitrofan (306-325).
Sfântul Alexandru a fost arhiepiscop al Constantinopolului în timpul împăratului Constantin cel Mare (313-337). A participat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, dovedindu-se un apărător al dreptei credințe. Când a devenit arhiepiscop, Sfântul Alexandru a luptat împotriva ereziilor vremii, în special împotriva lui Arie, unul dintre cei mai mari eretici ai tuturor timpurilor.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Dacă Dumnezeu nu ar exista de G.K. Chesterton vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
Convocat la Nicomidia să-si explice credința, Arie (Arius) a reușit să-l înșele pe împărat semnând o mărturisire de credință în care se mulțumea să spună că Fiul lui Dumnezeu este născut înainte de toți vecii. Profitând deci de această mărturisire de credință, Arie a cerut atunci reintegrarea sa în Biserică. Împăratul a primit favorabil cererea și l-a chemat la Constantinopol pentru a se împărtăși cu sfântul Alexandru. Atunci sfântul Alexandru s-a retras în biserica Sfânta-Irina și, îngenunchind în fața sfântului jertfelnic, s-a rugat zi și noapte cu aceste cuvinte: „Doamne, dacă Arie trebuie să fie împăcat cu Biserica, atunci slobozește pe robul tău cu pace. Dar dacă ai milă de Biserica Ta și nu vrei ca moștenirea Ta să se facă de rușine, atunci ia-l pe Arie, pentru ca oamenii să nu ia erezia drept Adevărata Credință”. Sâmbătă, cu o zi înainte de duminica în care ar fi trebuie să se petreacă această slujbă, pe când se găsea în piață, Arie a fost brusc chemat de nevoile firești, iar „pe când era la closet, mațele au crapat în el”. Acolo a și murit, în locul în care-și fac oamenii nevoile firii. Când a aflat această veste, Sfântul Alexandru a dat slavă lui Dumnezeu, nu pentru moartea aceluia, ci pentru că Domnul și-a arătat încă o dată puterea Sa peste dorința mai-marilor lumii acesteia. Sf. Alexandru a adormit în pace câteva luni după moartea Sfântului Constantin (337), la vârsta de 98 de ani, lăsând în scaunul de la Constantinopol pe Sfântul Pavel, prăznuit la 6 noiembrie.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Să nu trăim în minciună. Un manual pentru disidenții creștini, de Rod Dreher, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
