miercuri, iulie 17, 2024
ACTUALITATECalendarul zilei 28 iunie: 84 de ani de la cedarea fără luptă...

Calendarul zilei 28 iunie: 84 de ani de la cedarea fără luptă a Basarabiei, a nordului Bucovinei în urma ultimatumului sovietic. URSS afirma că Basarabia e populată de ucraineni | VIDEO

Pe 26 iunie 1940, Uniunea Sovietică trimitea Regatului României un ultimatum, prin care cerea Basarabia și nordul Bucovinei, în caz contrar amenințând că nu se va rezolva „pe cale pașnică conflictul prelungit dintre URSS și România”.

Iată documentul sovietic:

„În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucrainieni, cu Republica sovietică ucrainieană.
Uniunea sovietică nu s’a împăcat niciodată cu faptul luărei cu forţa a Basarabiei, ceea ce Guvernul sovietic a declarat nu o singură dată şi deschis în faţa întregei lumi.

Acum când slăbiciunea militară a URSS a trecut în domeniul trecutului, iar situaţiunea internaţională care s’a creiat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moştenite din trecut pentru a pune în fine bazele unei păci solide între ţări, URSS consideră necesar şi oportun ca în interesele restabilirei adevărului să păşească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunei înapoierei Basarabiei Uniunei Sovietice.

Înveți și ajuți! Cumpără-i copilului tău manualul „O istorie a lumii pentru copii” de Virgil Hillyer, și vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerei Basarabiei este legată în mod organic cu chestiunea transmiterii către URSS a acelei părţi a Bucovinei a cărei populaţiune este legată în marea sa majoritate cu Ukraina sovietică prin comunitatea soartei istorice, cât şi prin comunitatea de limbă şi compoziţiune naţională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părţei de nord a Bucovinei către URSS ar putea reprezenta, este drept că numai într’o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSS-ului şi populaţiei Basarabiei prin dominaţiunea de 22 ani a României în Basarabia.

Guvernul URSS propune Guvernului Regal al României:
1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia;
2.Să transmită Uniunii Sovietice partea de Nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alăturată. Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că Guvernul român va primi propunerile de faţă ale URSS şi că aceasta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale paşnică conflictul prelungit dintre URSS şi România.
Guvernul sovietic aşteaptă răspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.”

Guvernul Regelui Carol al II-lea a răspuns că este de-acord cu „negocieri imediate asupra unei largi categorii de probleme”. Sovieticii au răspuns la primele ore ale zilei de 28 iunie, cu un alt ultimatum:

„1. În decurs de patru zile, începând de la orele 14, după ora Moscovei, la 28 iunie, să se evacueze teritoriul Basarabiei și Bucovinei de trupele românești.

2. Trupele sovietice, în același timp, să ocupe teritoriul Basarabiei și partea de nord a Bucovinei.

3. În decursul zilei de 28 iunie, trupele sovietice să ocupe următoarele puncte: Cernăuți, Chișinău, Cetatea Albă.

4. Guvernul regal al României să ia asupra sa răspunderea în ceea ce privește păstrarea și nedeteriorarea căilor ferate, parcurilor de locomotive și vagoane, podurilor, depozitelor, aerodromurilor, întreprinderilor industriale, uzinelor electrice, telegrafului.

5. Să se numească o Comisie compusă din reprezentanți ai guvernului român și ai guvernului sovietic, câte doi de fiecare parte, pentru lichidarea gestiunilor în litigiu în legătură cu evacuarea armatei și instituțiunilor din Basarabia și partea de nord a Bucovinei. Guvernul sovietic insistă ca guvernul regal al României să răspundă la propunerile sus-menționate nu mai târziu de 28 iunie, orele 12 (ora Moscovei)”.

Răspunsul guvernului român, transmis de Gheorghe Davidescu cu o oră înainte de termenul fixat, preciza că „pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forță și deschiderea ostilităților în această parte a Europei, se vede silit să primească condițiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic”.

Regele Carol al II-lea, deși conducea un regim de dictatură personală, a supus la votul Consiliului de Coroană decizia despre cum să răspundă sovieticilor. Astfel, șase membri au votat pentru respingerea ultimatumului, 20 pentru acceptare și unul s-a abținut.

Membrii Consiliului de Coroană erau numiți tot de Rege. Pentru istorie, iată numele celor șase care au dorit să lupte pentru Basarabia și nordul Bucovinei: Ștefan Ciobanu, Silviu Dragomir, Victor Iamandi, Nicolae Iorga, Traian Pop, Ernest Urdăreanu. Cu câteva luni mai devreme, de Bobotează, Regele Carol al II-lea vizita Chișinăul și promitea solemn că va apăra fiecare metru de pământ românesc.

Retragerea românilor din Basarabia și nordul Bucovinei, plus ținutul Herța, s-a făcut în mod haotic, fiind dezastruoasă. În urma evacuării haotice și a abuzurilor la care au fost supuși românii în retragere de către soldații sovietici și minoritarii din aceste teritorii, peste 42.000 de soldați și gradați, precum 356 de ofițeri, au fost dați dispăruți, răniți sau uciși, așa cum rezultă din documentele Ministerului Apărării Naționale, publicate de istoricul Alex Mihai Stoenescu în volumul „Armata, Mareșalul și Evreii”.

Modul sângeros în care s-a produs retragerea a dus la evenimentele din 1941.

Până pe 2 iulie, noua graniță a României cu URSS fusese stabilită și închisă.

Ultimatumul și cedarea teritoriilor românești au fost consecința directă a pactului germano-sovietic (Ribbentrop – Molotov) semnat în 1939. În document, URSS manifesta interesul pentru teritoriile românești, Germania nazistă fiind de acord.

O altă cauză a fost și politica externă catastrofală adoptată de regimul de la București, precum și distrugerea instituțiilor democratice de către Regele Carol.

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

4 COMENTARII

  1. Asa cum nu s-a luptat atunci cu invadatorul, nici dupa 89 nu s-a luptat pentru pastrarea suveranitatii tarii. Nu ajunge sa ai scris in constitutie vorbe mari ca suveranitate, stat national si unitar si indivizibil daca acestea nu au acoperire in fapte concrete. Politica dusa de mult laudata clasa politica interbelica in frunte cu regele a dus acte cumplite de lasitate. Acum e la fel, nu s-a schimbat nimic, pastram in continuare formele goale si ne bucuram ca avem un stat in care nu mai decidem nimic. Am ajuns modelul ideal de stat-sluga a tuturor fara discriminare.

    • Ei nici măcar școala n-o iubesc, vreți să mai opună și rezistență ?! CU CE ? Vreți să facem concurență rușilor la hipersonice, nucleare și la … cine aruncă primul planeta în aer ?

      Mai bine iubiți-vă cu Democrația, până vă va spune deschis că pentru întreținerea mașinilor sunt necesari doar foarte puțini, iar ceilalți „get lost!”, fiindcă nu veți deține NIMIC ÎN PROPRIETATE!

      Ori poate o vor face mai diplomatic: vor organiza războaie pentru voi, să vă dați în cap unii altora!

      Îi întrebați de ce (inclusiv timișoreni din „Tot Banatu’-i fruncea”!) au scos din filmul procesului lui NC afirmația acestuia „România va fi distrusă!” ? Eu am văzut-o/auzit-o la TV.

      Domniile voastre nu faceți lucruri elementare.

  2. in urma dez-natzionalizarii SOVIETICE
    chiar ne intrebam ce fel de zatz etnic a mai ramas p-acolo…..reintregire,
    da
    si ne trzim cu 4-9 milioane de hoholi egalii nostri ?

  3. Dacă ați fi precizat și cum a ajuns Basarabia să fie populată de ucraineni, poate înțelegeam ceva. Bag de seamă că mereu comemorați „luarea” din ’40, dar nu și „luarea” inițială.

    De ce vorbea URSS de „slăbiciune” dacă acțiunea din 1918 fusese „votată” n-are rost să întreb.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,500FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE