miercuri, februarie 19, 2025
ACTUALITATEAUR, cu ocazia împlinirii a 81 de ani de la Dictatul de...

AUR, cu ocazia împlinirii a 81 de ani de la Dictatul de la Viena: „Pământul țării nu se poate ceda, nici discuta”. Iohannis, Cîțu și autoritățile statului „au uitat” ce s-a întâmplat astăzi

Astăzi se împlinesc 81 de ani de la „Dictatul de la Viena”. Pe 30 august 1940, România pierdea aproape jumătate din Ardeal. Nordul Transilvaniei, începând de la Oradea, partea de sud-vest, și Maramureș, partea de nord, înglobând Clujul și județele de-a lungul versanților vestici ai Carpaților, până în apropiere de Brașov erau cedate Ungariei, în contextul celui de-al Doilea Război Mondial.

Alianța pentru Unirea Românilor a făcut o postare pe Facebook pentru a aminti ce s-a întâmplat acum 81 de ani, citându-l pe Ion Mihalache, lider al țărăniștilor la vremea respectivă.

„Prin Dictatul de la Viena, România a pierdut temporar o parte din Transilvania și peste 2,6 milioane de cetățeni, din care 50% erau etnici români.

Poartă simbolurile naționale aproape de suflet. La propriu! Cumpără un tricou cu stema României și vei contribui la susținerea siteului R3media.

Acest rapt teritorial a fost cauzat de incompetența și slăbiciunea clasei politice a acelui timp.

Unul dintre puținii politicieni care s-a opus cedării teritoriale fără luptă a fost țărănistul Ion Mihalache: „Pământul țării nu se poate ceda, nici discuta”.”, scrie în postarea celor de la AUR.

Între timp, președintele României, Klaus Iohannis, premierul Florin Cîțu sau alți membrii ai coaliției de guvernare au ignorat total această zi de tristă amintire în istoria noastră.

Nu este prima dată când se întâmplă una ca asta. Recent, autoritățile statului, în frunte cu prim-ministrul Florin Cîțu, au ignorat Ziua Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni, încălcând legea.

Ține-ți EROII aproape! Cumpără un tricou sau o bluză cu chipul unui Mare Român și vei contribui la susținerea siteului R3media.

Conform Legii 134/2020,  adoptată anul trecut, clădirile Guvernului României, Parlamentului, și a altor autorități centrale și locale, trebuiau iluminate în roșu, „În semn de conștientizare, de către cetățenii români, a violențelor și persecuțiilor la care au fost și sunt supuși și astăzi creștinii în lume”.

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

2 COMENTARII

  1. Vă rog, pe rândul 34 unde spun ”muncitorimea nu era”, tăiați particula ”nu”. Mulțumesc anticipat.
    Oana Popescc

  2. Între cele două Războaie mondiale, tot timpul s-a spus, de toate guvernele, că pământul țării nu se poate ceda, nici discuta! A fost suficient ca situația internațională să se schimbe, în defavoarea noastră, pentru a ceda fără să discutăm, rugându-i pe alții să turuie cuvinte, în loc să turuim noi, cu tunul, cu mitraliera, ca la Mărășești, ca Finlandezii de atunci, ca Afganii, de azi! Suntem un popor obosit de trândăvie, de colivă jidovită, de Filocalia politrucului Stăniloaie, de ierarhi jidoviți, de televiziune, de bisericile drăcești și anti-naționale. Suntem pofticioși ca femeile gravide, avem faimă de hoți, pentru că în fruntea țării sunt numai pungași, hahalere și trădători. Pacea de la Versailles-Trianon-Saint-Germain nu a fost o pace dreaptă, ci expresia banditismului ce a condus lumea către războiul următor și prăpastia ”trans-onanismului”, ce amenință azi întreaga omenire. ”Dictatul” de la Viena nu a fost Diktat ci arbitraj internațional. Noi înșine l-am cerut. Joachim von Ribbentrop și Galeazo Ciano nu s-au întrunit la Viena de capul lor, ci la cererea noastră, și a Ungurilor. A fost un arbitraj cât s-a putut de cinstit, nu un DIKTAT. Nici Dumnezeu din cer n-ar fi putut arbitra mai bine! Bun sau nebun, am fi putut respinge arbitrajul, ceea ce ar fi însemnat război. Pacea trecătoare și falsă, care a urmat, pacea bandiților ce au câștigat loteria războiului a fost mai rea, pentru întreaga omenire, decât orice război posibil. Baionetele nedemnilor învingători ne-au băgat pe gât toate minciunile holocaustice, pentru care plătim și vom plăti cu ochii din cap, cu milioanele de Români plecați din țară, cu sănătatea și școala distrusă, cu mastrubația școlară prevăzută de Klaus și fătălăi din jurul lui! Să nu ne furăm singuri căciula. Este adevărat: suntem majoritari în Transilvania. Nu asta va conta! Afganii sunt și ei majoritari în Afganistan, dar au suportat 20 de ani de război american, alți ani de război rusesc, englezesc… Majoritari în Africa, Africanii sunt și vor fi încă multă vreme conduși de lichelele Occidentului. Pasagerii din avion sunt majoritari, dar siguranța avionului depinde de pilot, nu de spectatorii din avion. Cine are volanul în mână, cine conduce, de acela depinde totul! Mai ușor cu majoritățile trândave, lacome, pofticioase. Orice drept se cucerește, se apără și se păstrează cu sânge, cu sacrificii, nu cu lozinci, nici cu majorități reale sau imaginare. Trianonul a fost o baftă pe care nu am meritat-o, de care apoi ne-am bătut joc. La jumătatea lui 1918, Puterile Centrale erau învingătoare, iar noi, ultimii intrați în război și primii învinși, semnasem Pacea de la Buftea-București! Intrarea în război a Americii ne-a adus până la urmă Trianonul și satisfacția festivistă a opincii oltenești pe clădirea parlamentului maghiar.
    Din păcate, nu suntem în stare să ieșim din zodia opincii, a cărei vreme trecuse deja acum un secol. În 1940 ne-a fost frică să ne batem. Pe cei mai vrednici dintre tinerii vremii îi asasinasem noi înșine, la Tâncăbești, Miercurea Ciuc, Vaslui, Râmnicu Sărat, Brașov, etc. România lui Carol al II-lea era pentru mulți o închisoare în care majoritatea Românilor erau considerați ”cetățeni de rangul doi”. Totuși, pe vremea aceea, înainte de 1940, poporul român era o realitate vie. Țărănimea forma majoritatea populației, intelectualitatea, studențimea, dăscălimea, preoțimea, muncitorimea era întreagă la cap , atașată poporului din care făceau parte cu toții; economia țării, politica, cultura, până și Biserica erau în mâna dușmanului psihopat, curvar și priapist, Carol al II-lea, a cărui mână dreaptă și criminală era patriarhul îndrăcit Miron Cristea. Mormântul patriarhului asasin al tineretului român, mormintele excrementelor regale și venetice, de la Curtea de Argeș, ar trebui biciuite în fiecare duminică, după reculegerea liturgică, înainte de a fi distruse, arse, blestemate și împrăștiate în cele patru vânturi. Așa ar face un popor viu și adevărat, un popor mândru, prin ale cărui vene ar curge sânge omenesc, nu poșircă de bordel democrăcit. Așa ar fi făcut Dacii lui Decebal, ce nu fuseseră încă tăiați împrejur la creier, de către veneticul iudeo-creștinism; așa ar face probabil Afganii, de la care am putea lua exemplu! Afganii vor trăi, iar noi, din păcate, ne merităm jugul, pieirea rușinoasă. Ne-am făcut-o, ne-o într-una, cu mâna noastră!
    Între timp, lucrurile s-au schimbat. Țărănimea a devenit un cuvânt în DLRM. Milioanele de țărani, proprietarii pământului țării își dorm vecia sub brazda pe care guvernele trădătoare le-au furat-o. și vândut-o la venetici. Falșii intelectuali de azi, neterminații , hoții de diplome, ce administrează țara, se fură reciproc, se insultă numindu-se ”țărani”, unii pe alții. Cuvântul țăran a devenit o insultă. Ne-am făcut orășeni cu toții. Am devenit cerșetori. Așteptă banane din Africa și apă caldă, la blocșor, ca șobolanii franțuzoaicei trăznite, pe care miticii și mititeii bucureștiului fanariot au votat-o în Sectorul I. Am ajuns colivari printre țigani, în fața bisericilor îndrăcite și jidovite. Nu mai vorbim de banditismul guvernamental generalizat, de pupincuriștii profesioniști din toate partidele și guvernele de după 1990. Deși era comunist, în cele din urmă Ceaușeasc s-a dovedit Român. De aceea a și fost asasinat, de jidovi, iar noi, ca ultimii tâmpiți, ne-am bucurat că ne șterg aliții la fund! Asasinilor de după el ar trebui să le tăiem capul, în frunte cu Iliescu, Băsescu, Constantinescu, scârba de Werner, ce spurcă școala românească cu mastrubația lui lesbiano-prezidențială-șase-case-arătoase. Suntem vinovați că suportăm așa ceva! De aceea, nu contăm ca oameni. Vecinii ne consideră viermii Europei, pentru că ne lăsăm conduși de toate jigodiile, jivinele și scursorile mapamondului. Ne merităm soarta. Ultimul bărbat din țara asta este Doamna Șoșoacă! Să fie sănătoasă! E o femeie admirabilă, dar bandiții îi vor da la cap, cum au dat și altora. Iar noi? Noi, pigmeii, vom privi la tembelizor. Ne merităm soarta ce ni se pregătește! Merităm soarta ultimilor nemernici de pe fața pământului, pentru că noi votăm hoții din fruntea țării, pentru că noi ne lăsăm injectați și însemnați cu Semnul Fiarei, pentru doi cârnați arahatizți.
    Să-i lăsăm însă pe Unguri să-și trăiască viața lor națională. Noi nu mai avem de mult viață națională. Viața noastră națională și adevărata Românie au dispărut la 23 August 1944. Groparii adevăratei Românii au fost boșorogii bezmetici, francmasoni de bâlci, Iuliu Maniu, Brătienii, excrementul regal Mihai-Viteză și alți fătălăi și futălăi veleitari. De ce nu constituim un tribunal popular, pe Câmpia de la Islaz, la Sarmisegetuza, Călugăreni sau Podul Înalt, de exemplu, un tribunal cu adevărat popular, care să rejudece procesul Antonescu, să reabiliteze Românul cel mai vredenic din întreg secolul XX. De ce adunătura de senili din fosta Academie Română acceptă minciuna holocaustică și atâtea altele? De-ar fi avut așa jigodii de academicieni, Afganii de mult le-ar fi tăiat capul la toți, până la ultimul cacademician! Ne merităm pieirea. Ungurii merită Transilvania mai mult decât merităm noi Basarabia. Ei se bat pentru Transilvania, iar noi batem apa în piuă, de la 23 August încoace. Ungurii consideră că Transilvania este țara lor. Greu de spus că nu este așa, pentru că sunt aici de peste 1000 de ani. Transilvania nu este însă numai al lor, ci și a noastră. Și noi credem că, în primul rând, Transilvania este a noastră, pentru că noi suntm mai vechi, pe aici, pentru că ei au venit după noi… Vechimea însă, nu prea a contat în istorie. Pieile Roșii, Incașii, Maiașii, Aztecii și alte popoare erau de când lumea, în cele două Americi, când au sosit creștinii peste ei, de i-au belit creștinește, din iubire, desigur, până la unul! O mulțime de alte exemple arată că vechimea contează cât praful de pe tobă. Pentru contenciosul cu Ungurii, trebuie să găsim o soluție reciproc acceptabilă. Pentru asta, în niciun caz nu trebuie să ne insultăm reciproc. Dimpotrivă, în toate grădinițile din Transilvania, toți copiii ar trebui să învețe și românește, și ungurește. Apoi, peste 20 sau 30 de ani, după mii și mii de familii mixte, vom mai vedea. Soluția nu poate fi decât pace și înțelegere cinstită, ca între doi soți ce se iubesc!
    Nu putem face abstracție de situația care s-a creat. Nu este prea greu să ne imaginăm cum ar putea evolua lucrurile în următorii zece sau douăzeci de ani. Cui folosește să-l numim pe Horthy ”criminal de război”, de vreme ce regentul maghiar nu a fost condamnat de nimeni, de niciun tribunal! Mareșalul Antonescu, dimpotrivă, a fost ”condamnat” de un tribunal de mancurți! A fost chiar împușcat! Bandiții din fruntea țării ne interzic chiar să-i pronunțăm numele, iar noi, nedemnii Români de azi, viermișorii de Romunculii, care am ajuns, nu am fost în stare să rejudecăm procesul banditesc, în urma căruia mareșalul Antonescu a fost condamnat și împușcat de niște niște lichele și trădători, puși în fruntea țării de bandiții anglo-franco-americano sovietici constituiți în banditeasca Comisie Inter-aliată de Control!
    Banda celor patru tâlhari, anglo-franco-americano-sovietici, a dus lumea în fața prăpastiei pseudo-covidice de azi. De aceea Anglia, Franța, chiar și Statele Unite, vor pierii, ca și Uniunea Sovietică. Atâta pagubă! Afganii însă vor trăii, pentru că ei plătesc prețul vieții! La noi, mulțimea de viermișori și Romunculi ratați o pupă în fund pe trântorița regală Margareta și pe masculul ei, Duda. Cu astfel de excremente regale nu ne vom putea opune celor ce vor atenta într-o zi la frontierele actuale. – pe care, de altfel, nici noi nu le recunoaștem, întrucât Prutul a fost și probabil va mai fi un râu interior în Moldova, poate chiar într-o Româno-Ungarie cu adevărat întregită – trupește și sufletește!
    În aceste condiții, cui servește să otrăvim conștiința publică românească făcându-l pe Horthy ”criminal de război” sau numind armata maghiară o ”hoardă”? Cui servește să vorbim ca țiganii, ca la ușa cortului? Ungurii sunt un popor demn, de la care am avea de învățat unele lucruri, ca și ei, bineînțeles, de la noi. Armata maghiară nu este mai hoardă, nici mai mercenarizată, mai natoizată sau mai americanizată decât armata română actuală! Ceaușescu a evitat să invadeze Cehoslovacia. Noi ne-am dus peste Afganii care își apărau sărăcia, nevoile și neamul!
    Și unii și alții, Unguri și Români, ne îmbătăm și ne otrăvim singuri, cu cuvinte grele, adesea mincinoase. Poporul maghiar are trecutul, prezentul și viitorul lui.Trecut și prezent avem și noi. Cât despre viitor, rămâne de văzut. Față de cele ce se petrec, față de cele peste cinci milioane de cobai astra-zenikați, arahato-pfaiserizați sau wernero-infectați și cadaverizați, în doi sau trei ani, supraviețuitorii Românii din Transilvania, ar putea deveni minoritari față de Unguri și de alții, inclusiv Afganii, care vor fi aduși între timp. Oricum, Ungurii sunt și vor fi o prezență de care și Dumnezeu trebuie să țină seama. Să ne iasă din cap că Ungurii sunt ”sălbatici”, că sunt ”Huni” și alte asemenea idioții. Ungurii nu acceptă injecții pe mititei. Așa umilință națională nu s-a mai văzut în istorie. Ungurii nu acceptă prostituția sexuală din școli și universități, cu care casta politicarzilor bezmetici, jidoviți și trădători, vrea să facă din noi o turmă de devianți sexuali, de labagii cronici, de lesbiene-mironosițe, și cuvioși legebetiști ortodocși! În aceste condiții, mi-aș dori mai curând ca cele trei fete ale mele să se căsătorească cu trei tineri maghiari, care nu au fost pociți trupește, sexualicește și sufletește, cum vor fi pociți copiii noștri, în fostele școli românești, ajunse bordele bruxelleze, pe banii noștri de sclavi și idioți incurabili. Să vedem întâi bârna din ochii noștri, abia apoi paiul din ochii Maghiarilor. Ungurii, Maghiarii, oricum îi numim, sunt un popor mândru. în vreme ce noi ne-am țigănit și pupăm în fund toată lumea. Degeaba ne plimbăm cu tricolorul pe la Valea Uzului și în alte părți, câtă vreme România este condusă de bandiți, hoți de diplome, deviați moralicește, sexualicește, omenește. Ungurii ne-ar putea fi aliați, ei ar putea fi o șansă, pentru noi, una care ne-ar obliga să deschidem ochii, să ne trezim din somnul cel de moarte. Și ei au nevoie de ajutorul nostru. Și noi suntem o șansă pentru ei. În acest fel, și ei și noi vom putea face curățenie pe bătătură, eliminând putorile ce murdăresc și spurcă tot ce ating.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,500FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE