Un clip cu o garnitură de tren încărcată cu 32 de lansatoare multiple de rachete APR-40 româneşti a apărut pe reţelele de socializare, iar autorul a precizat că trenul se îndreaptă spre Ucraina, fără să precizeze data sau locul exact, relatează Monitorul Apărării, conform știripesurse.
Aruncătorul de proiectile reactive cu 40 de lansatoare, APR-40, poate trage toate cele 40 de rachete într-o salvă în 16 secunde, iar distanţa de tragere este de aproximativ 20 km. Aceste lansatoare nu mai sunt de folos României, ele au fost înlocuite cu LAROM şi HIMARS. În 1990, Armata României avea în jur de 130 de astfel de lansatoare, care folosesc rachete de 122 mm.
Deoarece politica Guvernului României este să nu comenteze despre ajutoarele oferite Ucrainei, de cele mai multe ori aflăm din clipurile distribuite de militarii ucraineni ce arme din ţara noastră au ajuns pe frontul din Ucraina.
De altfel,Centrul pentru Comunicare Strategică, o organizație a guvernului ucrainean pentru combaterea dezinformării anunța, la începutul anului, că România a trimis Ucrainei 15 pachete de ajutoare militare şi va ajuta la antrenarea piloţilor ucraineni pe avioane F-16.
Anunțul fusese făcut prin intermediul unui videoclip de 52 de secunde postat pe rețeaua X
De asemenea, România a oferit Ucrainei diferite tipuri de armament şi o cantitate mare de muniţii, arată publicaţia oryxspioenkop.com, care a monitorizat armamentul folosit de armata ucraineană.
Alături de armament, România a furnizat şi o cantitate foarte mare de muniţii, cum ar fi rachete de 122 mm, proiectile de artilerie de 152 mm, muniţie pentru aruncătoarele de grenade AG-7 şi AG-9, bombe pentru aruncătoarele de 82 şi 120 mm, precum şi muniţii pentru armamentul greu de infanterie, de 12,7 mm, sau pentru pistolul mitralieră calibru 7,62 mm.
În ultima perioadă au apărut, însă, informaţii pe blogurile de OSINT că România ar fi livrat Ucrainei şi rachete pentru sistemele HIMARS şi PATRIOT, după ce ajutorul din partea Statelor Unite a fost blocat în Congres. Aceste muniţii sunt foarte scumpe şi vitale pentru Armata Ucrainei, atât în apărarea antiaeriană, dar şi lovirea ţintelor din adâncime.
Un alt sprijin important, despre care s-a vorbit doar în treacăt, este cel de informaţii. Ţările NATO sprijină Ucraina cu informaţii, dar nu decid ţintele, a declarat în repetate rânduri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. România este ţara cea mai apropiată de frontul din Ucraina, iar informaţiile colectate de senzorii naţionali sau de avioanele şi dronele aliate sunt importante pentru Kiev.
