Recent, pe canalul său de Youtube, Andrei Păunescu a început să posteze numeroase videoclipuri de arhivă din perioada anilor 1990. Într-unul din acestea, primul președinte post-decembrist al României, Ion Iliescu, a fost surprins în timp ce participa la înființarea Academiei Populare.
Într-o sală mică, dar neîncăpătoare din cauza numeroaselor personalități prezente: Grigore Vieru, Hajdu Gyozo, Marius Tucă, Tudor Gheorghe ori Cornel Diaconu, în timp ce regretatul artist Gil Ioniță interpreta melodia Capul de la Torda în memoria lui Mihai Viteazu, pe ușă a intrat Ion Iliescu, care nu se mai afla în funcția de președinte la acel moment (1997).
Poetul Adrian Păunescu a sesizat o coincidență interesantă, deoarece președintele României a intrat pe ușă fix când toată sala cânta:
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Dacă Dumnezeu nu ar exista de G.K. Chesterton vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
Eu atât aș vrea să aflu, arătându-ne obrazul
Totuși unde-au fost românii când a fost tăiat Viteazul?
Secvența poate fi urmărită de la minutul 2:30.
Nu mai vorbiti prostii. Mihai Voda nu a murit parasit de romani. Toata garda lui a murit acolo impreuna cu el. Putinele trupe pe care le mai avea langa el, (pentru ca grosul ostirii a trimis-o chiar Voda inainte) s-au predat cand au vazut ca nu au nici o sansa, dupa ce au fost taiati Voda si garzile lui personale.
Avem si noi tradarile noastre, este adevarat, cum au de altfel toate neamurile. De la Iuda, omenirea nu a reusit sa scape de tradare. In cazul acesta, insa, tradarea a fost a lui Basta, general care a fost initial de partea Voievodului. Romanii au depus armele cand totul era deja pierdut. Nu a fost asa cum a scris Paunescu versurile. O fi fost el mare poet, dar nu mai luati pe nemestecate istoria din versurile unor cantece scrise de comunisti.
Asa este. Ai nostri au luptat sa-l apere. Poezia lui Paunescu este probabil o metafora pentru lipsa noastra de coeziune in momentele grele, dar aveti dreptate in privinta lui Mihai.
Merită amintit şi Tudor Vladimirescu, ucis tot părăsit de ai săi. 2021 aduce dealtfel bicentenarul formulei: “Patria se cheamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor.” Prezenţa lui Grigore Vieru (foarte bun prieten cu Păunescu) ne aminteşte, mai puţin ştiut, efectul colosal pe care îl aveau, asupra renaşterii românismului în Basarabia, cântecele Cenaclului Flacăra, trecute peste Prut radiofonic, pe vremea când scriau şi Ion Hadârcă, Dumitru Matcovschi, Leonida Lari, Valentin Mândâcanu, Nicolae Dabija, Vladimir Beșleagă şi alţii. Anul revoluţionar 1989 la români a început la Chişinău.