Ieri seară, la România TV, la emisiunea lui Victor Ciutacu, un oficial al guvernului Român a incitat moderatorul la cenzură, cerând explicit acestuia să interzică unui medic, anume Vasile Astărăstoae, să se pronunțe pe tema vaccinurilor anti-Covid.
Iată intervenția oficialului, Ionel Dancă, șeful cancelariei premierului României, redată de G4media: „Mi se pare foarte periculos ceea ce se întâmplă în emisiunea dumneavoastră. Ar trebui să interveniți acunci când se vorbește despre asemenea subiecte sensibile. Dumneavoastră, cu tot respectul, aveți obligația în calitate de moderator să moderați luările de poziție cu privire la teme sensibile. În momentul de față, vaccinarea este un subiect extrem de sensibil și trebuie cât mai multă informare.
Domnul Astărăstoae este de meserie legist. Eu aș fi foarte interesat să ascult opiniile medicilor care sunt specialiști în infecțioase și epidemiologie.”
Dancă o spune de-a dreptul: pe subiectele sensibile, discursul trebuie cenzurat. Au voie să se exprime doar cei considerați de autorități îndrituiți. Nu, nu are legătură cu calificarea de bază a celor ce se pronunță, căci dacă vor fi „specialiști în infecțioase și epidemiologie” care vor avea un discurs critic vor fi și ei cenzurați, puși la stâlpul infamiei, deveniți ținte pentru emisiunile-eșafod de seară, obiect al denunțurilor vehemente ale „colegilor de breaslă”.
Este și ipocrită intervenția. Toți medicii care susțin vaccinarea au platformă, indiferent de specializarea lor. Toți cei care au discurs critic vor fi tratați corespunzător.
Dar ceea ce izbește aici este lipsa de reținere, de conștientizare a limitelor depășite atât de senin de un reprezentant al guvernului. Nicio rușine, nicio jenă, pentru a asuma expicit postura celui care inițiază actul cenzurării. Sunt la putere, deci spun unui moderator TV pe cine trebuie să lase și să nu lase să vorbească.
Asta arată că stalinismul n-a plecat de la noi, ci s-a înfipt undeva în măruntaiele puterii și iese de acolo, ca un alien care a parazitat suficient gazda, pentru a o ucide și pentru a se arunca asupra următoarei victime. Un stalinism care revine, din nou și nou, în momentele în care puterea nu mai e ținută pe loc de limitele și proptelele și așa precare de la noi. În momente de criză, în care se instaurează starea de excepție. De aceea, la noi, indiferent de care va fi abordarea generală a arhitecților marii resetări, că vor merge pe condiționare, nu pe obligare, pe totalitarism soft, nu pe ceva hard, va ieși tot stalinism, căci altceva nu poate ieși, iar „ai noștri” altcum nu știu să facă. Singurele limitări vor fi cele pur obiective, care nu țin de voința lor: infrastructura, contextul internațional, etc.
Revenind la discuția de fond, evident că infinit mai relevant decât specializarea medicilor sau a oricui se pronunță pe subiectul vaccinurilor este conflictul de interese. Cine a lucrat, a fost plătit de companiile farmaceutice și cine nu. Cine are ceva de câștigat din vacciniadă și cine nu. Ceea ce nu ar însemna că respectivul n-ar avea voie să se pronunțe, ci că nu ar trebui să se afle în postura de a decide și, în dezbaterea publică, ar trebui mereu să decline interesele aflate în conflict. Dar cum să se pună problema, măcar, când însăși presa se află la cheremul bugetelor Big Pharma?
