OPINII România între stultocrație, cleptocrație și kakocrație. Prostia, hoția și ticăloșia la putere

România între stultocrație, cleptocrație și kakocrație. Prostia, hoția și ticăloșia la putere

Urmăresc cu îngrijorare nefasta consecvență cu care guvernanții par să aplice o agendă îndreptată împotriva românilor în general și a educației generațiilor tinere în special.
Ordinul 4135/2020 al Ministrului Educației și Cercetării obligă elevii să urmeze din această toamnă un simulacru numit „școală on-line”.

Acest surogat educațional ar urma să înlocuiască învățământul personalizat al relației nemijlocite profesor-elev, în mediul unei clase cu copii de aceeași vârstă interacționând între ei în mod emulativ, cu un sistem tehnologic dezumanizant. Folosit abuziv, acest sistem excesiv digitalizat obosește copilul, îi scade abilitățile cognitive și-i periclitează dezvoltarea normală, armonioasă și capacitatea de socializare.

Mai grav, amendarea în regim rapid, fără consultarea părinților, a Legii Educației (1/2011) vizează fundamentarea legală a acestui erzaț de educație: în loc să fie o soluție extremă cu caracter provizoriu, se vrea ca pretinsa „școală on-line” să se poată aplica și după încetarea stării de urgență. Cu alte cuvinte, intenția este ca această instruire-prin-sticlă să fie permanentizată după bunul plac al unor birocrați și să devină normativă în chip definitiv.

Dar măsura „școlii-pe-telefon” (căci la asta se va ajunge în practică) pare a nu fi suficient de dezastruoasă pentru gustul guvernanților. Efectele „școlii on-line” asupra formării unor viitoare generații nu le par destul de nocive în raport cu agenda lor de distrugere a României. De aceea Ministerul Educației și Cercetării propune acum un nou plan-cadru pentru ciclul gimnazial, cu prevederi ce par rodul unui somn al rațiunii. MEC intenționează înjumătățirea orelor de fizică, chimie, biologie, istorie, geografie, limbi moderne, eliminarea limbii latine și a dirigenției („dezvoltare personală”), iar religia, educația plastică și muzicală rămân cu statut incert de discipline tolerate.

Cele două inițiative coroborate – „școala on-line” și eliminarea unor materii sau reducerea numărului de ore – vor avea urmări catastrofale. Dispare orice șansă ca sistemul de învățământ românesc să poată forma cetățeni înzestrați cu competențe care să le asigure performanță și competitivitate în era noii economii a cunoașterii în care intrăm. Într-o economie post-industrială inteligența, cunoștințele, gândirea și capacitățile cognitive formează capitalul intelectual personal care generează avuție. Creșterea economică nu se mai bazează pe resurse naturale și muncă necalificată, ci pe resurse umane de înaltă calificare și activități cu componentă intelectuală intensivă.

Or, aplicate împreună și corelate cu subfinanțarea cronică a învățământului și nesfârșita succesiune de experimente haotice făcute pe seama lui, care l-au bulversat și destructurat în ultimele decenii, aceste măsuri vor da lovitura de grație sistemului românesc de educație.

Ele vor condamna România la alte decenii de stagnare și chiar regres. Această educație-„nechezol”, acest pseudo-învătământ Tik-Tok, va produce generații de tineri ignoranți, incompetenți și complexați, cu capacități reduse de relaționare umană normală.
Politicile publice care au masacrat educația în ultimele decenii au echivalat cu un elogiu al ignoranței. Guverne succesive au coborât nivelul calității învățământului până l-au adus aproape de colaps. Ultimele măsuri – școala on-line și „toaletarea” sau epurarea completă a unor discipline de studiu – vor desăvârși măcelărirea oricărui standard de calitate în educație. Ele vor încununa „oda ignoranței” și a inculturii cu două ultime acorduri de o disonanță sinistră.

Dacă Erasm din Rotterdam aducea prostiei o laudă ironică (Stultitiae Laus), politicienii români o ilustrează cu brio, prin ineptele strategii care au făcut din învățământul românesc o bandă rulantă de produs ignoranți și analfabeți funcționali. Desigur, nu toți absolvenții de gimnaziu și liceu sunt astfel. Dar un număr atât de mare dintre ei sunt la acest nivel încât ei formează deja o majoritate capabilă să pună pe societatea noastră prezentă și mai ales viitoare pecetea unei înfricoșătoare mediocrități intelectuale.

O asemenea societate de ignoranți va avea o singură „calitate” – din punctul de vedere al unor politicieni ticăloși: ei vor alcătui o masă infinit maleabilă și perfect obedientă. Modelat de o educație carentă intelectual, românul viitorului riscă să fie un om inconsistent, fără orizont, identitate și memorie culturală, cu motivații hedoniste, dominat de patimi, lipsit de conștiința trecutului istoric și deschis oricărui viitor. Competențele limitate îl vor face apt doar pentru munci de rutină.

În mod normal, când într-o țară civilizată o instituție cu autoritatea intelectuală a Academiei critică aspru o măsură guvernamentală, este scandal public, ministrul de resort demisionează pe loc. La noi, când un for cu prestigiul Academiei Române, prin chiar președintele ei, deplânge și avertizează asupra consecințelor grave ale noilor măsuri ale MEC, nu se întâmplă absolut nimic.

Din păcate apatia, indiferența și interesul oportunist sunt regula. Trăim într-o țară de ierarhii anti-meritocratice, tinzând spre ineptocrație, cleptocrație, stultocrație (puterea celor proști) și kakocrație (puterea celor mai răi, mai ticăloși. Cât timp nu vine ordin de sus („sus”-ul politic), „jos”-ul degeaba protestează; nu se schimbă nimic.

O asemenea societate condusă de nerozi, hoți și ticăloși, în care ignoranța și mediocritatea ating o masă critică, nu poate sfârși decât în faliment cultural, moral, politic și economic.
Dacă nu se iau măsuri inteligente și radicale de îndreptare a situației învățământului românesc, acest faliment se va produce cu certitudine, marcând eșecul unei națiuni și sfârșitul unui proiect național curmat prea repede. Un sfârșit care este încă evitabil; dar fereastra de acțiune se îngustează pe zi ce trece.

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul globalist și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume cauze conservatoare și/sau naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă dorești să ai ce citi în continuare, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3Media

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

IMPORTANT

Campania R3Media a strâns 4.000 de lei din cei 17.561 lei...

Dragi prieteni ai R3Media, sunteți extraordinari! Campania de donații pentru luna septembrie s-a încheiat ieri cu un bilanț care mi-a depășit așteptările: din necesarul de...

Cele mai citite

Articole relaționate