OPINII Relevanța geografiei ca obiect de studiu

Relevanța geografiei ca obiect de studiu

Cât s-a rostogolit și câte valuri a făcut reportajul despre angajata „Apelor Române”, care nu știe să identifice malul drept și malul stâng! Cu siguranță în școală i s-a predat lecția despre râuri, explicându-i-se, printre altele, că malurile se precizează stând cu fața spre aval. S-o fi întrebat retoric la ce o vor ajuta „prostiile astea” în viață. Cunoaștem, am mai auzit replica de mii de ori, în mii de cazuri, la atâtea ore…

Or mai fi și alte funcții publice, unde se impun anumite cunoștințe ori competențe de tip geografic, ocupate de persoane total nepregătite, dar nu despre ele vreau să vorbesc aici. Încerc doar să readuc în prim-plan importanța geografiei și necesitatea studierii sale în școală.

Pentru că nu este o banală și inutilă disciplină descriptivă, care ne învață munți și capitale. Sau nu doar atât. Este în primul rând o știință analitică a suprafeței Pământului, a fenomenelor naturale, sociale și economice în desfășurarea lor spațială. De aici derivă instrumentul ei de căpătâi: HARTA. Așadar, când un lucru sau fenomen capătă importanță teritorială, putând fi analizat prin intermediul unei hărți, discutăm, fără îndoială, despre geografie.

Dacă ești curier și folosești o hartă GPS, aplici puțină geografie. Dacă ești tu autorul hărților, aplici puțină geografie. Dacă ești șofer și îți pregătești haine mai groase pentru Elveția, aplici puțină geografie. Dacă ești un politician care își organizează campania electorală în teritoriu, aplici puțină geografie. Dacă faci autostrăzi unde nu alunecă terenul, aplici puțină geografie. Dacă ești domnișoara de la Ape și gestionezi inundațiile, aplici puțină geografie.

În spatele multor decizii majore stau judecăți de natură geografică: o investiție oarecare, în funcție de specificul demografic și economic al cartierului; administrarea unei localități sau a țării; împărțirea ei în județe și agenții județene; aderarea la Uniunea Europeană pe considerente geografice și economice; întocmirea planurilor de dezvoltare pentru o zonă și absorbția fondurilor europene; relațiile diplomatice și geopolitice; gestionarea unei pandemii; achiziționarea unei locuințe în funcție de zonă și câte și mai câte exemple… Poți fi un bun diplomat fără a cunoaște țara în care ești trimis!? Poți gestiona o pandemie fără a cunoaște spațiul geografic în care acționează!? Poți concepe un plan de dezvoltare sau, pur și simplu, poți administra o localitate fără a-i cunoaște geografia!?

Ei bine, percepția corectă a lumii din jur se educă, se formează încă din clasele mici și continuă până la absolvirea facultății și chiar mai departe. Vorbim, așadar, despre o gândire de tip geografic, analitică teritorial, de care te poți folosi în varii circumstanțe profesionale și cotidiene, după cum am exemplificat mai sus. A reduce numărul de ore alocate geografiei în școală reprezintă un mare risc iresponsabil și, totodată, un atac la formarea personalității copilului.

Diverse instituții și ministere, birouri de urbanism, agenții de mediu, direcții silvice, administrații județene, INMH, stațiile meteo, ariile protejate au nevoie de oameni (și) cu pregătire geografică. Firmele de cartografie, cadastru și GIS, agențiile de turism, muzeele ori alte obiective turistice au nevoie de oameni (și) cu pregătire geografică. Grupurile de Acțiune Locală, firmele de consultanță asupra problemelor de dezvoltare au nevoie de oameni (și) cu pregătire geografică. Cercetarea într-o mulțime de domenii, urmărirea defrișărilor pe imaginile satelitare, prognoza fenomenelor de risc, impactul poluanților asupra mediului, analiza disfuncționalităților infrastructurii urbane au nevoie de oameni (și) cu pregătire geografică.

Geografia are o deschidere semnificativă în societate, dar slab conștientizată. De aceea, ea trebuie să rămână o disciplină școlară absolut obligatorie la toate profilurile și specializările.

În primul rând, Geografia contribuie la formarea și dezvoltarea aptitudinilor și competențelor teoretice și practice. Dezvoltă gândirea logică și strategică, prin observarea și interpretarea realităților spațiale din jur. Soluționează unele situații-problemă, de la studiul, orientarea și descoperirea pe hartă, până la explicarea fenomenelor din jur. La acestea se adaugă analizele pe imagini, diagrame, grafice, șiruri de date, softuri, hărți digitale…

În al doilea rând, Geografia îl responsabilizează pe elev în fața problemelor actuale de mediu (schimbări climatice, poluare, defrișări, hazarduri naturale); îi cultivă activismul civic și dragostea pentru natură (colectare selectivă a deșeurilor, reciclare, campanii de igienizare sau plantare, acțiuni anti-poluare, drumeții în natură și pe munte). Totodată, îl pregătește în fața unor situații de risc (cutremure, vijelii și trăsnete, ger, inundații, caniculă), explicându-i măsurile de prevenție. Acestea se discută în special la clasa a XI-a, a IX-a, dar și la celelalte.

Apoi, Geografia dezbate probleme geopolitice actuale extrem de importante: state independente, mișcări separatiste, conflicte armate, tensiuni între puterile lumii, rolul unor țări pe scena mondială, migrațiile contemporane etc. Acestea în special la clasele a X-a și a XI-a.

Geografia este formatoare a identității umane, culturale și naționale. Domiciliul din buletin este până la urmă o coordonată pe harta României. Numele nostru poartă adesea o informație geografică a strămoșilor noștri, atestându-le originea: Ardeleanu/Ungureanu, Moldoveanu, Olteanu, Dobrogeanu, Prahoveanu, Brașoveanu, Munteanu, Câmpeanu, Deleanu, Podgoreanu, Pădureanu ș.a. Felul de a vorbi, mentalitatea, tradițiile și credința ne sunt determinate parțial de spațiul geografic. Arhitectura caselor poartă și ea amprenta locului. Aproape toată identitatea noastră înseamnă geografie. A nu studia Geografia României (cls. a VIII-a, parțial cls. a IV-a și a XII-a) reprezintă vitregirea individului de autocunoaștere. Fiecare copil are dreptul de a-și descoperi și iubi țara, casa unde odihnesc moșii și strămoșii lui și unde va lăsa la rândul său copii spre mai departe.

În același timp, Geografia îl ferește pe viitorul adult de radicalizare, rasism, xenofobie, șovinism sau terorism. Grupările și indivizii de acest fel sunt cei lipsiți de educație în general și de educație geografică în special. Geografia îl pune pe copil în contact cu alte culturi, prezentându-i frumusețea și diversitatea țărilor sau popoarelor. Cert este că îi deschide apetitul spre călătorie, spre cultura universală, spre învățare prin interacțiune directă. Toate acestea se fac mai ales la cls. a VI-a, a VII-a, a X-a și parțial la celelalte. La clasa a XII-a se discută despre spațiul european, cum funcționează U.E. și ce beneficii, respectiv riscuri, avem de pe urma acesteia.

Geografia din școală atinge introductiv domenii și științe care nu au, din păcate, reprezentativitate ca discipline distincte: astronomia, geologia, geopolitica, demografia, etnografia, arhitectura urbană ș.a.

Concluzia este foarte simplă: Geografia nu învață (doar) munți și capitale. Este mult mai complexă, este formatoare de caracter, cultură, atitudine și aptitudine. Bineînțeles că studiul ei în școală are relevanță majoră în secolul XXI și nu merită, sub nicio formă, să îi eliminăm din ore.

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul globalist și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume cauze conservatoare și/sau naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă dorești să ai ce citi în continuare, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3Media

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

IMPORTANT

Fiți LEI pentru R3: Am strâns 11.305 de lei din 34.620...

Dragi prieteni, de azi începem o nouă colectă pentru a asigura finanțarea siteului R3Media, dar de data asta pentru următoarele șase luni. Grație vouă, dragi prieteni,...

Articole relaționate

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here