Profesorul Avram Fițiu, unul dintre cei mai importanți agronomi români și actual sub secretar de stat în Ministerul Agriculturii, explică într-o serie de articole pentru R3Media care este situația acestui domeniu vital pentru țara noastră în acest moment.
Începem seria noastră cu un articol despre ferma țărănească și distrugerea ei (Redacția).
De ce vor să ne distrugă ferma țărănească?
Caracterul familial tradițional al fermei țărănești românești într-o analiză comparativă cu ferma familială germană și franceză.
În timp ce familia naturală este supusă în România unui asediu sistematic din partea forțelor politice neo-marxiste din partidele și ONG-urile cu agendă programată pe termen lung, asistăm în paralel la o deturnare inteligentă a atacurilor de forță.
În timp ce noi suntem conturnați să privim atacurile la familie pe linie culturală, băieții marxiști deștepți, lucrează din greu la destructurarea proprietății rurale românești (terenuri agricole, păduri, pășuni, apă, resurse ale subsolului etc…), care să fragilizeze complet familia;
În fapt, la o analiză mai profundă, atacul filosofic asupra familiei naturale este doar vârful aisbergului socialismului progresist care cangrenează elita României. Partea nevăzută a războiului se joacă pe tărâm economic, și în special în zona centurii de rezistență a neamului, și anume familia țărănească, care este zdruncinată din temelii, preponderent în ultimii 10 ani.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Dacă Dumnezeu nu ar exista de G.K. Chesterton și vei contribui la susținerea siteului R3Media.
Guvernele noastre cu agendă ultra progresistă (familia țărănească reprezintă pentru această ideologie dușmanul de moarte și trebuie distrusă spiritual și material) au dizlocat structural economic în ultimii 10 ani (în mod conștient sau inconștient) cca. 3,4 milioane de familii de țărani (9 milioane de români) care au fost blocați în dezvoltarea economică de la ferma de subzistență la ferma comercială. În următorii 4 ani și-au propus să mai destructureze (economic, social și cultural) încă 700 000 de familii țărănești (cca.2,1 milioane de români). În total, sunt pe cale de a fi destructurate toate cele 4,3 milioane de ferme familiale țărănești, și toate acestea în maximum 15 ani (10 scurși, plus următorii 5).
Care sunt țintele și implicațiile acestui atac sistematic la baza structurii economice a mediului rural din România?
• Fragilizarea rentabilității fermei prin despărțirea părinților de copii (prin alungarea în bejenie a peste 4 milioane de români), reușindu-se astfel destructurarea familiei lărgite și creșterea șanselor de eșec economic;
• Transformarea țăranului român din campion european la proprietate, la campion european la numărul de țărani fără pământ;
• Acapararea pământului (și a resurselor solului și subsolului aferente) deținut în proprietate de cei 4,3 milioane de familii țărani români (cca 14 milioane de ha). În acest moment s-a ajuns la furtul (legal sau cvasi legal) a peste 6 milioane de ha în 27 de ani;
• Fragilizarea economică a zeci de mii de familii de tineri agricultori ce accesează măsuri de finanțare prin PNDR, în care forma juridică a solicitantului vizează doar unul din membrii familiei;
• Aruncarea a sute de mii de copii ai românilor plecați peste hotare în grija bunicilor, fragilizând ferma de subzistență gestionată de către aceștia, sau în grija serviciilor sociale;
• Distrugerea oricărei șanse de formare a unei clase mijlocii în mediul rural din România, reducând la 0 șansele de competiție cu ferma familială europeană (germană, franceză, austriacă, maghiară, italiană, spaniolă, poloneză etc…);
• Distrugerea atașamentului țăranului față de pământ prin decuplarea restituirii pământului de mijloacele de producție confiscate de statul comunist la colectivizare;
• Introducerea unei alimentații chimizate cu E-uri în satul românesc (pâine, carne, băuturi carbogazoase, brânzeturi din ulei de palmier etc…) cu rol de slăbire a organismului uman în fașa bolii și cu rol de docilizare a populației prin agresiuni repetate;
• Direcționarea finanțărilor europene către ferma industrială (sub 1% din numărul total de agricultori din România) care primesc peste 4 miliarde de euro din cei 8 miliarde din PNDR, în detrimentul fermei familiale majoritare numeric;
• Direcționarea subvențiilor APIA către ferma industrială (peste 8 miliarde de euro din cei 11,7 miliarde de euro) în detrimentul fermei familiale majoritare numeric;
• Opozabilitatea filosofică a tinerilor din România față de părinții lor țărani prin campanii mediatice și pe rețele sociale prin care este otrăvită imaginea muncii la țară și a noțiunii de țăran care este prohibită
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Cultura noastră: ce a mai rămas din ea, de Theodore Dalrymple și vei contribui la susținerea siteului R3Media.
Studiu de caz : Ferma familială țărănească în Franța și Germania
Cum este apărat caracterul economic, social și cultural al familiei țărănești din Germania și Franța?
• Ferma familială țărănească (în fermă muncesc doar membrii familiei și excepțional sezonieri) constituie peste 90 % din totalul fermelor comerciale din aceste țări;
• Ferma familială țărănească (țăran = bauer în Germania sau paysan în Franța) constituie coloana vertebrală filosofică a clasei mijlocii germane sau franceze);
• Menținerea familiei ca nucleu generator de prosperitate și sănătate pentru Germania este vitală și, de aceea, au gândit un mecanism de organizare socială seculară (rolul social, cultural și economic al fiecărui membru al familiei – vezi mai jos);
• Prin structuri economice financiare la care familia este acționară (Franța: Credit agricol cu 41 de miliarde de euro buget anual; Groupama cu 42 de miliarde de euro; Presa agricolă națională – peste 100 de reviste profesionale sectoriale în care familia este acționară;)
• Prin structuri organizatorice de politică agricolă: Camera Agricolă la care majoritatea populației agricole a Franței și Germaniei participă la vot și cu candidați în alegeri;
• Prin structuri de înlocuire temporară a familiei țăranului pentru weekend și concediu, cu alte familii de țărani candidați la instalare;
• Prin structuri cooperative economice (intra-familiale și inter-familiale) la peste 90 din schimburile de produse economice;
• Prin structuri neguvernamentale familiale (Franța are peste 1000 000 de ong-uri formate în mare parte din membrii unei familii)
Cum este structurată economic familia țăranului german și francez?
Funcțiile economice ale țărăncii în fermă:
• țăranca se ocupă de gestiunea financiară a fermei;
• țăranca se ocupă de gestiunea agro pensiunii;
• țăranca se ocupă de vânzarea produselor din fermă;
• țăranca se ocupă parțial de activitățile de procesare din fermă
Funcțiile economice ale țăranului în fermă:
• țăranul se ocupă de activitățile de producție materie primă și, parțial, de activitățile de procesare;
• țăranul participă la schimburile de experiență profesionale;
• țăranul se ocupă de relațiile cu lumea sindicală agricolă;
• țăranul se ocupă cu relațiile cu camera agricolă (comunală, județeană, regională, națională);
• țăranul preia de multe ori responsabilități politice (consilier local, județean sau regional, prefect, deputat, senator);
• țăranul se ocupă de relațiile cu structurile economice în comun ale agricultorilor din zonă (cooperative de procesare, de aprovizionare, de distribuție, cercuri de mașini);
• țăranul se ocupă de activitățile economico-culturale din fermă sau exterior;
• țăranul se ocupă de structurile de întrajutorare ale agricultorilor
Funcțiile economice ale copiilor, părinților, bunicilor țăranilor în cazul familiilor lărgite:
• tații și bunicii ajută țăranul în fermă pe zona de procesare;
• mamele și bunicile ajută țăranca pe zona de procesare, gestiune a vânzării și în special a monitorizării străinilor din fermă (turiști, vecini);
• copiii participă cu bunicii la activitățile din fermă în funcție de vârsta lor (supraveghere animale; fermă agro pedagogică)
Orice atac din partea dușmanului familiei naturale este eliminat din fașă de către guvernele acestor țări europene, prin evitarea fragilizării economice a economiei naționale. Dacă o verigă dispare din acest lanț familial, se rupe iremediabil lanțul valoric al economiei germane și franceze.
Ba mai mult, Franța și Germania asigură majoritatea alimentelor în România din ferme familiale (din 70 % alimente ce se importă din afară) după cheltuirea paradoxală a 20 de miliarde de euro în agricultura românească.
Să îndrăznești să spui ca Ministru al Agriculturii (în Germania sau Franța) că vei cheltui 20 de miliarde de euro ca să mănânci alimente românești, înseamnă sinucidere politică imediată. Nu apuci mai mult de o oră înainte de a fi demis, repudiat public și scos definitiv din viața politică.
