Curtea Europeană de Justiție a decis că Ungaria a obstrucționat ilegal procesul de azil cerând solicitanților să depună cererea în străinătate

Ungaria a încălcat legislația UE prin adoptarea unei legislații care impunea solicitanților de azil să călătorească la ambasadele Ungariei din Belgrad sau Kiev pentru a obține permise de călătorie înainte de a li se permite să intre în țară și să li se evalueze cererile de azil, a decis joi Curtea Europeană de Justiție (CJUE), informează Rmx.news.

Comisia Europeană a introdus proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva guvernului maghiar din cauza acuzațiilor că procesul de azil din Ungaria nu a fost în conformitate cu procedurile comune ale blocului pentru acordarea și retragerea protecției internaționale.

În cadrul schemei aplicate de Budapesta, solicitanților de azil care doreau să depună o cerere în Ungaria nu li s-a permis să intre în țară în primă instanță la sosirea la granițele acesteia. Potențialii solicitanți trebuiau să facă mai întâi o vizită la ambasada Ungariei dintr-o țară terță, și anume Ucraina sau Serbia, unde urmau să depună o declarație de intenție. Ulterior, aceasta era revizuită de autoritățile maghiare și, dacă este aprobată, solicitantului de azil i se permitea să călătorească în Ungaria pentru a solicita oficial azil.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Eseuri antiromantice, de Irving Babbitt,  vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

Legea a fost adoptată în 2020, ca urmare a izbucnirii pandemiei de Covid-19.

„Prin solicitarea de a face o cerere de protecție internațională sub rezerva depunerii prealabile a unei declarații de intenție la o ambasadă situată într-o țară terță, Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile conform legislației UE”, a scris instanța într-un comunicat de presă, publicat joi.

Acesta a adăugat că procesul implementat de guvernul ungar este contrar principiului UE de „asigurare a accesului eficient, ușor și rapid la procedura de acordare a protecției internaționale”.

Potrivit CEJ, legislația „a lipsit resortisanții țărilor terțe sau apatrizii în cauză de exercitarea efectivă a dreptului lor de a solicita azil din Ungaria, astfel cum este consacrat în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene”.

A respins argumentul Ungariei conform căruia restricțiile erau justificate din motive de sănătate publică în mijlocul pandemiei de Covid-19.

Guvernul maghiar a fost mult timp în conflict cu Comisia Europeană în ceea ce privește problema imigrației în masă, având sarcina de a-și asigura granița, care este, de asemenea, granița externă a UE și o țintă pentru mulți care doresc să intre în bloc și să călătorească în Europa de vest.

Administrația lui Viktor Orbán nu și-a cerut scuze pentru că a luat în serios securitatea frontierei.

„Noi apărăm Ungaria, ne apărăm pe noi, dar știm cu toții că acești migranți nu vor să trăiască în Ungaria, ei merg în Germania, așa că atunci când ne apărăm acum, ca de atâtea ori în istorie, apărăm Europa, în special Germania, și acesta este realitatea chiar dacă nu ne putem aștepta la vreo recunoaștere sau recunoștință”, a spus premierul ungar în 2021.