…Sau cum combați „extrema dreaptă” votând extrema stângă…
Acest text este dedicat rătăciților în realitatea politică și este, în esență, despre „dreapta modernă”. Mai exact, despre politica de dreapta liberală sau conservatoare pe care adepți și strategi de geniu au reușit să o îngroape adoptând ideologiile și practicile Stângii. De exemplu, geniile care conduc Partidul Conservator britanic de la Margaret Thatcher încoace. Sau cele care conduc Partidul Național Liberal românesc … de când există – detalii aici și aici.
Dar în ajun de 14 iulie nu despre „dreapta modernă” britanică sau românească merită să vorbim, ci despre cea franceză, care le și întrece, după cum veți putea citi în continuare.
Pe scurt, trec peste faptul că partidul doamnei Marine Le Pen – temuta „extremă dreaptă” franceză – poate fi plasat în spectrul politic oriunde numai la dreapta lui nu, deci cu atât mai puțin la extrema dreaptă, unde nu poate fi decât politica Libertății individuale extreme – și nu e cazul. (Cine vrea să înțeleagă mai multe despre „spectrul” politic și cursorul Libertății, de la stânga la dreapta, poate reciti acest articol vechi dar întotdeauna nou pentru prietenii de dreapta care sunt de stânga)
Tot pe scurt trec și peste faptul că Emannuel Macron, care se crede Jupiter, zeul zeilor, n-a fost niciodată, nici în cuget, nici în practică, un politician de dreapta, fie și numai pentru că Jupiter nu are nicio legătură cu garantarea libertății celor mulți nici în mitologia antică, nici în astrologie (zisă și sora nebună a astronomiei).
Dar nu pot trece peste faptul că Emmanuel este pupilul politic al mai multor celebri socialiști francezi (Hollande, Attali) și admirator declarat al lui Karl Marx – despre care nu-mi aduc aminte ca cineva, vreodată, să-l fi insultat considerându-l „de dreapta”.
Acestea fiind lămurite, să rezumăm ce s-a întâmplat după 9 iunie 2024 în Franța guvernată de „dreapta modernă” jupiteriană.
Continuarea, aici
