Mircea Platon: Banii care se vor aloca educației vor fi de fapt pentru a promova digitalizarea și tripleta diversitate-echitate-incluziune, care este un slogan ideologic, nu un program pedagogic valid

Mircea Platon, redactor-șef al publicației „Convorbiri literare”, spune că simpla alocare a banilor pentru profesori nu va rezolva problema învățământului românesc și că în realitate de vină este „proiectarea” de fond a școlii actuale.

În contextul discuției despre greva profesorilor,  Mircea Platon explică faptul că școala a fost adusă în starea în care este societatea: prăbușită economic și social.

„Pentru că experții care au dat direcția și sindicatele care au asigurat pasivitatea școlii românești din ultimii 30 de ani au ales să facă din școală o instituție aggiornată, relevantă pentru ziua de azi, actuală. Or, de actualitate în România prăbușită economic și politic și datorită reformei continue a sistemului de educație – care ne-a căptușit cu jumătate din tinerii români analfabeți funcțional și cu politicieni plagiatori de licențe, masterate și doctorate – este micimea salariilor, sărăcia. Dacă ar fi vrut să nu fie atît de actuală și să nu participe la sărăcia generalizată, școala românească ar fi trebuit să fie sustrasă acestei deveniri întru neființă și legiferată ca școală clasică, neafectată de interesele și trocurile amatorismului și afacerismului”, a spus Platon într-un interviu acordat publicației „Cațavencii”.

Platon a explicat că sistemul românesc l-a copiat pe cel american, în care se varsă zeci de miliarde de dolari, fără a produce nimic. În opinia lui, banii care se vor aloca învățământului vor fi folosiți ideologic, nu pedagogic.

„În SUA se cheltuiesc zeci de miliarde de dolari anual pe un sistem de educație pe care cel românesc și l-a luat drept model pedagogic (pînă și testările naționale standardizate și digitale din Legea Deca/Iohannis tot de acolo vin). Și rezultatele sînt, din punct de vedere al științei de carte și al educării caracterului, egale cu zero. Banii se duc, într-un sistem prost croit, într-un sac fără fund. Dacă e vorba de un concept viciat, degeaba torni bani în ce s-a construit pe baza lui. Problema școlii românești nu este cea a salariilor sau a procentului din PIB care se acordă școlii, ci este cea a misiunii școlii, a lipsei ei de busolă. Cînd măririle salariale nu sînt altceva decît strîngerea de mînă dintre guvernul care vrea să mai cîștige privatizînd sau distrugînd o secțiune din școală și sindicatele care nu se opun, ele au ca rezultat deprofesionalizarea treptată, pas cu pas, a profesorilor. Ceea ce poate rezulta este un sistem de educație în care profesorii sînt niște mai buni agenți ai schimbării, mai buni propagandiști ai distopiilor progresiste. În sistemele pe care ni le-am luat de model, precum SUA și Canada, profesorii au fost corupți pentru a accepta să fie retrogradați mai întîi la statutul de „glorified nannies“, dădace supralicitate, și apoi, recalificați ca agenți ai statului terapeutic care caută să condiționeze chimic elevii în numele ultimei teorii de gen la modă. Așa cum, adoptînd anumite idei pedagogice am ajuns cu o rată de analfabeți similară țărilor din care importăm aceste idei, la fel vor sta lucrurile și cu transformarea școlii în branșă pentru copii a statului terapeutic. Banii care se vor aloca educației vor fi de fapt pentru a promova digitalizarea și tripleta diversitate-echitate-incluziune, care este un slogan ideologic, nu un program pedagogic valid”, a continuat el.

Platon a spus că facultățile care acceptă repetenți din liceu „produc ticăloși”.

„La admiterea în liceu din 2022, conform statisticielor și graficelor MEC, au fost 1.584 de elevi care au intrat în liceu cu medii sub 5 și 2.674 care au intrat cu medii între 5 și 6. Dar avem și facultăți la care se intră cu aceste medii. Și nu cere nimeni să le desființăm, ci, din contra, ni se cere să extindem rețeaua universitară și anii de școlarizare superioară. Cu alte cuvinte, să avem nu doar analfabeți cu liceu, ci și analfabeți cu licență, masterat și, chiar, doctorat. Mai degrabă aș desființa studiile universitare de acest fel. La nivelul liceului, aș primeni garnitura de profesori a acestor licee și aș regîndi profilul lor. Există o nevoie reală de tehnicieni în varii domenii ale economiei românești (în piscicultură, de exemplu). Aș menține zece clase obligatorii, cu accentul pus pe cultura generală, și apoi, în ultimii doi ani, aș utila aceste unități de învățămînt falite cu un profil de doi ani de învățămînt profesional. Mai degrabă educi, măcar în spiritul respectului minim față de cultură și de ceilalți, elevul de liceu, decît adultul de nivel universitar. Poate că liceele proaste produc repetenți. Dar facultățile care acceptă repetenți ca studenți produc ticăloși. Și mulți oameni politici”, a menționat Platon.