Duminică, 23 februarie, în Germania au loc alegeri parlamentare. În acest context, deputatul Mihail Neamțu, președintele Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților, a analizat, pe scurt, situația din Germania înainte de acest scrutin.
„1. Nemții se află la o răscruce: conștiința vinovată (cultivată de marxismul Școlii de la Frankfurt) apasă ca o piatră de moară asupra electoratului și asupra decidenților. Situația e catastrofală: în 2023, poliția a raportat 5,4 milioane de infracțiuni, dintre care 41% implicau migranți. Politica porților deschise a produs agresiuni, violuri, crime.
2. Coalițiile largi (SPD-CDU), ridicate ca un zid împotriva AfD, seamănă cu o fortăreață de paie, incapabilă să răspundă acestor realități, iar cenzura online – peste 100.000 de postări șterse în 2024 sub pretextul „anulării discursului urii” – este expusă de oameni ca Elon Musk drept ceea ce este: fascism instituțional.
3. Strategia „Brandmauer” exclude cu obstinație extrema dreaptă, dar uită că focul ignorat nu se stinge, ci crește; în 2024, AfD a câștigat 19% din intențiile de vot, hrănit de nemulțumirea față de o guvernare ce refuză dialogul. Azi va fi mai mult. Politicienii se ascund în spatele unei corectitudini politice lașe, iar platformele sociale, sub presiunea legii NetzDG, au eliminat 1,2 milioane de comentarii în ultimii doi ani. Cenzura online a blocat 80.000 de conturi X în 2024 pentru „dezinformare”. Adevărul e sacrificat pe altarul confortului.
4. Imigrația a devenit un tăiș cu două fețe: „generozitatea” Angelei Merkel a adus 1,2 milioane de refugiați sirieni între 2015 și 2020, dar și o creștere cu 25% a crimelor violente în zonele urbane. Alegerile vor judeca dacă Germania își mai poate permite să confunde compasiunea cu naivitatea.
5. Antisemitismul își ridică iarăși capul, cu 2.849 de incidente raportate în 2023, o creștere de 80% față de 2019, alimentată de prejudecăți aduse din culturi ostile, infiltrate odată cu valurile de jihadism wahabit ori salafist. Evreii germani sunt tot mai amenințați pe străzi, în timp ce autoritățile preferă să astupe gura criticilor.
6. Demografia e un ceas care ticăie necruțător: rata natalității a scăzut la 1,36 copii pe femeie în 2023, iar 22% din populație are acum origine extra-europeană. Creștinismul e pe cale de dispariție. Alegătorii trebuie să aleagă între a-și crește propriul viitor sau a-l importa, cu riscul de a plăti prețul violenței – 13.576 de atacuri cu cuțitul în 2023 – și al unei cenzuri care, sub pretextul armoniei, a șters 300.000 de mesaje incomode de pe rețele.
7. Economia e gripată. PIB-ul Germaniei a stagnat în 2024, iar 58% dintre cetățeni cred că guvernul e rupt de realitate. Costul asistenței sociale e uriaș. S-au înregistrat 300.000 de solicitanți de azil în 2023, dar și o explozie a infracțiunilor sexuale – 8.590 de cazuri, conform poliției. Alegerile sunt un referendum al sufletului german.
8. Identitatea culturală a Germaniei. Alegerile trebuie să decidă: va mai exista loc pentru patriotism? Va reuși Germania să-și smulgă destinul din ghearele fricii, cu 62% dintre cetățeni cerând politici mai dure anti-migrație sau va ceda sub presiunea unui trecut vechi de 100 ani? Alegerile sunt un apel la trezire, iar cenzura – 1 milion de euro amenzi date în 2024 pentru „discursuri neconforme” – e o practică inacceptabilă.
Quo vadis, Deutschland?”, a întrebat Mihail Neamțu.
