Koveși, încă un pas spre candidatura la președinție? Fosta procuroare DNA a primit o decizie importantă de la ICCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis ca dosarul deschis de către Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) împotriva Laurei Codruța Kovesi, fostă șefă DNA, să fie soluționat până pe 1 iunie 2023.

Astfel, judecătorii Curții Supreme au decis să accepte solicitarea lui Kovesi, care ceruse ca dosarul să fie finalizat, scrie Gândul.

„În temeiul art. 488/6 alin. (1) din Codul de procedură penală, admite contestaţia formulată de petenta Kovesi Laura Codruţa privind durata procesului penal ce face obiectul dosarului nr. 2505/P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. Stabileşte termen la data de 01 iunie 2023 până la care procurorul învestit urmează a finaliza dosarul, în condiţiile art. 327 din Codul de procedură penală, termen până la care nu se va putea formula o nouă contestaţie cu privire la durata procesului penal. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei rămân în sarcina statului. În temeiul art. 488/6 alin. (6) din Codul de procedură penală, încheierea se comunică petentei”, se arată în minuta ședinței.
Surse judiciare afirmaă, pentru GÂNDUL, că acest dosar se află în instrumentare la unul dintre procurorii anume desemnați pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați din cadrul PÎCCJ, dar în dosar nu s- a mai realizat niciun act și urmează să se soluționeze în curând, cel mai probabil cu clasare.

Dosarul, deschis de Adina Florea în decembrie 2018

Dosarul a fost deschis în decembrie 2018 de procuroarea Adina Florea, de la Secţia Specială, care între timp s-a pensionat. Cauza a fost preluată apoi de Parchetul General, după desfiinţarea Secţiei Speciale. În decembrie 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi, la acea vreme procuror-şef al DNA, pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI, Nicolae Popa.

Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia. Acesta susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară, cu un avion, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.

Conform actului de acuzare, în anul 2011, pe vremea când era procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa. Acesta fugise din ţară, pentru a scăpa de o condamnare de 15 ani închisoare primită în dosarul prăbuşirii FNI, fiind localizat în Jakarta (Indonezia). Concret, banii primiţi de la Sebastian Ghiţă ar fi fost folosiţi pentru plata cheltuielilor de transport cu avionul trimis în Indonezia, Nicolae Popa fiind adus în ţară de poliţişti şi un ofiţer SRI.

De asemenea, Adina Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri.

Ulterior, în martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi România. Kovesi a contestat controlul judiciar în instanţă, iar în aprilie 2019 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocat măsura dispusă de Adina Florea.

Judecătorul care a luat această decizie a explicat în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi este nelegal, iar acuzaţiile aduse acesteia erau lipsite de „precizie, claritate şi de suport probator”.

Koveși, cale liberă spre prezidențiale

Demersul și decizia obținută de Koveși întăresc clar ipoteza că preconizează candidatura la Cotroceni, anul viitor, a remarcat jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob.

Jurnalistul a observat faptul că LCK nu-și putea permite să intre în cursa electorală cu un dosar penal, pentru că „și-ar anihila tot mesajul principal”.

„ Fără acest scenariu, șefa EPPO nu ar avea de ce să se sinchisească de întîrzierea dosarului, mai ales ca faptele s-ar duce spre prescriere.
Zeița anti-corupție nu își permite, însă, luxul de a intra în campanie cu un dosar penal, pentru că și-ar anihila tot mesajul principal.

Este crucial ca problema dosarului fie tranșată rapid, pentru că o eventuală trimitere în judecată suficient de aproape de data alegerilor i-ar fi fatală, la cît de lente sunt procesele de la noi.
La fel, ținerea dosarului la dospit în stadiul actual ar însemna o Laura Kovesi ”penală” în alegeri, după standardele marilor ei susținători, adică o situație de neconceput”, a explicat Bogdan Tiberiu Iacob.

Atât sociologul Mirel Palada, cât și liderul opoziției, George Simion, au afirmat anul trecut că „se pregătește” candidatura Laurei Codruța Koveși pentru funcția de președinte la alegerile din 2024.

Koveși a negat că va candida.