Numărul de falimente în Uniunea Europeană a crescut la niveluri record în al patrulea trimestru al anului trecut, deoarece creșterea facturilor la energie și inflația ridicată au dus la insolvență pentru mii de întreprinderi, conform Remix News.
Un raport publicat luna trecută de Eurostat a dezvăluit că falimentele în întreg blocul au crescut cu 26,8% față de trimestrul precedent, atingând cel mai mare nivel înregistrat.
Falimentele au crescut în toate cele patru trimestre ale anului trecut, în timp ce înregistrările de noi afaceri au scăzut ușor cu 0,2% în T4, comparativ cu T3 din 2022. Înregistrările de noi afaceri au rămas însă ridicate, depășind cifrele înregistrate înainte de pandemia de Covid-19.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Dacă Dumnezeu nu ar exista de G.K. Chesterton vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
Falimentele au crescut în toate sectoarele, dar companiile din industriile de transport și depozitare, precum și din sectoarele de cazare și servicii de alimentație au avut rezultate deosebit de slabe. Cererile de insolvență au crescut cu 72,2%, respectiv 39,4%.
Afacerile din domeniul sănătății și activităților sociale au înregistrat o creștere a falimentelor cu 29,5%.
Falimentele din Franța au crescut cu 50% în total, în timp ce numărul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) care au depus declarații a crescut cu 78% anul trecut, peste 30% dintre acestea depuse în trimestrul IV, potrivit Altares, o companie de date comerciale.
Falimentele din Belgia au fost, de asemenea, deosebit de ridicate, cu o creștere anuală de 44%, în timp ce la Bruxelles, 1 din 101 întreprinderi a depus insolvență anul trecut.
Directorul general al BusinessEurope, Markus J. Beyrer, a numit creșterea „alarmatoare”.
„Este cea mai mare rată a falimentelor din UE de când au început să fie colectate date despre acestea. Aerul devine tot mai greu de respirat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Multe falimente au fost amânate artificial din cauza măsurilor de sprijin guvernamentale ca urmare a pandemiei de coronavirus; acestea se apropie acum de sfârșit”, a spus acesta.
El a adăugat că motivul din spatele tendinței a fost triplu: costuri mari cu energia, costuri ridicate cu materialele și producția și costuri în creștere cu forța de muncă.
„Când sprijinul guvernamental devine mai slab, iar salariile și costurile de finanțare cresc, companiile care se luptă pentru supraviețuire vor considera că este o misiune imposibilă”, a adăugat Ludovic Subran, economist șef al Allianz.
