vineri, februarie 14, 2025
ACTUALITATEComisia de la Veneția a publicat raportul legat de anularea alegerilor din...

Comisia de la Veneția a publicat raportul legat de anularea alegerilor din România. Av. Silvia Uscov: Pe scurt, CCR a greșit într-un mod extrem de grav, afectând bazele democrației în România

Comisia de la Veneția a publicat raportul despre anularea alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională, informează siteul oficial al instituției.

„Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, se arată în raport.

„Părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile”, mai arată Comisia de la Veneția în raportul său

Instituția arată că „trebuie avut în vedere faptul că anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională a României, chiar dacă nu este prima decizie judecătorească de anulare a alegerilor prezidențiale din Europa, este specială din mai multe puncte de vedere”.

În primul rând, Curtea Constituțională s-a sesizat din oficiu în baza unei dispoziții de competență extinsă potrivit căreia „Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României și confirmă rezultatele votului”.

În al doilea rând, decizia se bazează pe interferența prin intermediul rețelelor de socializare și pe utilizarea disfuncțională a tehnologiilor digitale și a IA în favoarea unuia dintre candidați. Astfel, deficiența nu este direct legată de procesul electoral în sine, ci mai degrabă de faza pregătitoare a alegerilor și de influența netransparentă asupra alegătorilor.

Textul integral al raportului Comisiei este aici.

Analiza avocatului Silvia Uscov

Cunoscutul avocat, Silvia Uscov, a analizat textul raportului și a scris următorul punct de vedere. Menționăm că la acest punct de vedere și-a declarat adeziunea și un alt avocat cunoscut, Alexandru Mușătoiu.

Iată textul:

Lămurirea Raportului Comisiei de la Veneția din 27.01.2025 asupra anulării alegerilor prezidențiale. Pe scurt, CCR a greșit într-un mod extrem de grav, afectând bazele democrației în România.

Am inclus între ghilimele paragrafele relevante, iar concluziile mele sunt numerotate cu cifre romane (Comisia de la Veneția nu judecă direct hotărârea CCR, dar extragem din Raport o „judecată indirectă”). A se remarca faptul că aceste concluzii coincid cu opiniile juridice deja exprimate de mine (și nu numai de mine).

𝐈. 𝐂𝐂𝐑 𝐧𝐮 𝐚 𝐚𝐜𝐭i𝐨𝐧𝐚𝐭 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐥 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐚𝐮𝐭𝐨-𝐬𝐞𝐬𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 (𝐞𝐱 𝐨𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮) 𝐬𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐬𝐭𝐚𝐧𝐝𝐚𝐫𝐝𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐜𝐫𝐚𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐞𝐨𝐚𝐫𝐞𝐜𝐞 𝐧𝐨𝐢 𝐧𝐮 𝐚𝐯𝐞𝐦 𝐨 𝐚𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐦𝐨𝐝𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐞𝐬𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐥𝐞𝐠𝐞, 𝐟𝐢𝐢𝐧𝐝 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐩𝐫𝐞𝐭𝐚𝐭𝐚̆𝐞𝐱𝐭𝐞𝐧𝐬𝐢𝐯 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐢𝐞 𝐫𝐞𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐚 „𝐚 𝐯𝐞𝐠𝐡𝐞𝐚 𝐥𝐚 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐢𝐢”.

„26. (…) După cum au declarat anterior Comisia de la Veneția și ODIHR, “legea electorală ar trebui să specifice dacă entitățile învestite cu puterea de a invalida rezultatele alegerilor pot acționa fără a li se prezenta o plângere formală.” (…)

27. Trebuie, de asemenea, să se țină cont de faptul că instanțele, inclusiv curțile constituționale, se caracterizează prin faptul că sunt reactive, nu stabilesc agenda; puterea lor este limitată de faptul că nu își pot alege cazurile. Această prezumție ar fi inversată dacă curților constituționale li s-ar acorda dreptul de a acționa din oficiu și de a anula alegerile din proprie inițiativă – aceasta ar fi o putere enormă pentru care ar fi rezonabil să se ceară o bază legală clară. În opinia Comisiei de la Veneția, puterea curților constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și clar reglementată, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor. Acest caracter excepțional al invalidării se aplică și atunci când curtea constituțională are mandatul constituțional de a valida alegerile din oficiu, ceea ce implică logic dreptul de a le invalida.”

𝐈𝐈. 𝐂𝐂𝐑 𝐚 𝐢𝐧𝐜𝐚̆𝐥𝐜𝐚𝐭 𝐚𝐫𝐭. 𝟔 𝐂𝐄𝐃𝐎, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐥𝐢𝐩𝐬𝐚 𝐠𝐚𝐫𝐚𝐧𝐭𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚𝐥𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐚 𝐚𝐫𝐛𝐢𝐭𝐫𝐚𝐫𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢: 𝐧𝐮 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐳𝐚𝐭𝐚 𝐨 𝐬𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐚 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚, 𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐧𝐝𝐢𝐝𝐚𝐭𝐢𝐢/𝐜𝐚𝐧𝐝𝐢𝐝𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐚𝐜𝐮𝐳𝐚𝐭 𝐬𝐚 𝐞𝐱𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞 𝐮𝐧 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭 𝐝𝐞 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞 (𝐦𝐚𝐜𝐚𝐫 𝐬𝐚 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐚 𝐝𝐞𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐮𝐧 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭 𝐝𝐞 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞 𝐢𝐧 𝐬𝐜𝐫𝐢𝐬), 𝐛𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭, 𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐢 𝐧𝐮 𝐚 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬𝐜𝐮𝐭 𝐜𝐚 𝐬𝐞 𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐢𝐧 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐭𝐢𝐚 𝐂𝐂𝐑 𝐨 𝐚𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐚; 𝐧𝐮 𝐚𝐮 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐞 𝐢𝐧 𝐛𝐚𝐳𝐚 𝐜𝐚𝐫𝐨𝐫𝐚 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐥𝐮𝐚𝐭𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐬𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐜𝐞𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭𝐢 𝐧𝐮 𝐚𝐮 𝐩𝐮𝐭𝐮𝐭 𝐝𝐞𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐞; 𝐧𝐮 𝐚 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐨 𝐩𝐨𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐫𝐞𝐭𝐚 𝐬𝐢 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚 𝐝𝐞 𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭𝐚 𝐡𝐨𝐭𝐚𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐂𝐂𝐑 (𝐝𝐞𝐜𝐢 𝐨 𝐢𝐧𝐜𝐚̆𝐥𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐢 𝐩𝐞 𝐚𝐫𝐭. 𝟏𝟑 𝐂𝐄𝐃𝐎) – 𝐚𝐬 𝐚𝐝𝐚𝐮𝐠𝐚 𝐚𝐢𝐜𝐢 𝐜𝐚 𝐈𝐂𝐂𝐉 𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐩𝐮𝐭𝐮𝐭 𝐬𝐚 𝐚𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐞𝐳𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐨𝐬𝐚𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐮 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐬𝐞𝐬𝐢𝐳𝐚𝐭𝐚, 𝐝𝐚𝐫 𝐚 𝐫𝐞𝐟𝐮𝐳𝐚𝐭 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮, 𝐢𝐧 𝐜𝐢𝐮𝐝𝐚 𝐟𝐚𝐩𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐚 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐧𝐚𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐢 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐨𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐢 𝐩𝐨𝐭 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭 𝐂𝐨𝐧𝐯𝐞𝐧𝐭𝐢𝐚 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧𝐚 𝐚 𝐃𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐎𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐜𝐚𝐧𝐝 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚 𝐮𝐧 𝐜𝐚𝐳 (𝐩𝐫𝐨𝐛𝐚𝐛𝐢𝐥 𝐩𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐚𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭 𝐮𝐧 𝐭𝐫𝐚𝐢𝐧𝐢𝐧𝐠 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐧𝐬𝐢𝐯 𝐜𝐮 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐚 𝐬𝐚̆-𝐬𝐢 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐚𝐬𝐜𝐚 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐮𝐛 𝐂𝐄𝐃𝐎)

„28. Conform jurisprudenței CEDO, procesul decizional privind contestațiile rezultatelor electorale trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, că orice arbitrariu poate fi evitat. Procedura în domeniul disputelor electorale trebuie să fie corectă și obiectivă și să garanteze o decizie suficient motivată; reclamanților trebuie să li se ofere oportunitatea de a-și exprima punctele de vedere și de a prezenta orice argumente pe care le consideră relevante pentru apărarea intereselor lor prin intermediul unei proceduri scrise sau, după caz, în cadrul unei audieri publice; trebuie să reiasă clar din expunerea publică a motivelor de către organismul decizional relevant că argumentele reclamanților au fost evaluate corespunzător și au primit un răspuns adecvat.
29. În aceeași direcție, Comisia de la Veneția a declarat că, indiferent de organismul care decide asupra validității rezultatelor alegerilor, legea trebuie să garanteze garanții procedurale, cum ar fi imparțialitatea, norme precise pentru a limita puterea discreționară a autorității, garanții ale unei decizii corecte, obiective și motivate, pentru a preveni deciziile arbitrare și pentru a fi în conformitate cu CEDO.
30. Mai mult, în avizul său amicus curiae privind cazul Mugemangango împotriva Belgiei de la Marea Cameră a CEDO, Comisia de la Veneția a concluzionat următoarele în legătură cu drepturile procedurale în disputele electorale:
“47. În ceea ce privește drepturile procedurale, dreptul reclamanților la o audiere care implică ambele părți trebuie protejat. Mai specific, următoarele drepturi trebuie garantate: a. Dreptul de a prezenta probe în sprijinul plângerii [apel în primă instanță] după ce aceasta este depusă; b. Dreptul la o audiere corectă, publică și transparentă a plângerii; c. Dreptul de a contesta decizia privind plângerea la o instanță judecătorească. 48. Audierea trebuie să fie publică, deoarece transparența procedurilor de soluționare a disputelor electorale este foarte importantă pentru a asigura încrederea în procesul electoral. Deciziile trebuie să fie bine motivate și făcute publice. 49. Cerințele procedurale menționate mai sus sunt similare cu cele din Articolul 6 al CEDO, dar trebuie să se țină cont de contextul specific al alegerilor. De exemplu, trebuie găsit un echilibru între durata și amploarea audierilor și necesitatea de a rezolva prompt disputele electorale.
31. (…) În orice caz, deciziile din oficiu ar trebui să ia în considerare cererile/apărările prezentate de părțile interesate în procesul electoral, precum și plângerile și contestațiile oficiale; iar persoanele cărora – din cauza anulării rezultatelor alegerilor – li se refuză mandatul, precum și partidele politice din care fac parte aceste persoane, ar trebui să aibă dreptul de a prezenta dovezi și argumentele lor. Instanța ar trebui să fie obligată să își asume acest rol pentru a se asigura că candidații și părțile interesate în procesul electoral, cum ar fi organismele de management electoral, apar ca părți și își prezintă observațiile.”
𝐈𝐈𝐈. 𝐇𝐨𝐭𝐚𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐂𝐂𝐑 𝐧𝐮 𝐬𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐚 𝐛𝐚𝐳𝐚 𝐩𝐞 𝐧𝐨𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞, 𝐜𝐢 𝐩𝐞 𝐏𝐑𝐎𝐁𝐄, 𝐟𝐚𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐭 𝐬𝐚 𝐟𝐚𝐜𝐚 𝐜𝐥𝐚𝐫 𝐫𝐞𝐟𝐞𝐫𝐢𝐫𝐞 𝐢𝐧 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐚𝐫𝐞 (𝐞𝐥𝐞 𝐧𝐮 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐚𝐮 𝐟𝐢 𝐚𝐬𝐜𝐮𝐧𝐬𝐞, 𝐩𝐞 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯 𝐜𝐚 𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐜𝐥𝐚𝐬𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞)
„41. În Raportul său privind soluționarea disputelor electorale, Comisia de la Veneția a susținut că “având în vedere efectele extreme ale anulării rezultatelor alegerilor, o astfel de decizie ar trebui să fie concretizată doar în circumstanțe extraordinare în care DOVEZILE de ilegalitate, lipsă de onestitate, incorectitudine, abuz de putere sau alte abateri sunt CLAR STABILITE și în care un astfel de comportament necorespunzător a distorsionat rezultatele alegerilor.” Această declarație sugerează două cerințe: 1) decizia trebuie să se bazeze pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli semnificative; și 2) aceste nereguli trebuie să fi distorsionat rezultatele alegerilor. (…)
43. În ceea ce privește sarcina probei, conform regulii generale, aceasta revine reclamantului într-o dispută privind rezultatele alegerilor. Aceasta include faptele relevante (încălcarea legii) și – într-o anumită măsură – de asemenea impactul potențial asupra rezultatului alegerilor. Situația este diferită, totuși, într-o procedură începută din oficiu de către o curte (constituțională). În acest caz, curtea va trebui să arate în decizia sa motivată pe ce DOVEZI se bazează decizia și de ce este convinsă că neregulile ar fi putut avea un impact asupra rezultatului.”
𝐈𝐕. 𝐇𝐨𝐭𝐚̆𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐂𝐂𝐑 𝐧𝐮 𝐬𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢𝐧 𝐦𝐨𝐝 𝐜𝐥𝐚𝐫 𝐝𝐞 𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐝𝐞𝐫𝐚 𝐜𝐚 𝐚 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐨 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐩𝐮𝐥𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐢𝐯𝐚 𝐚 𝐯𝐨𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐚𝐜𝐚 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐚𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭 𝐩𝐫𝐚𝐠/𝐬𝐭𝐚𝐧𝐝𝐚𝐫𝐝 𝐬𝐢 𝐬𝐚 𝐟𝐢𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐝𝐞𝐫𝐚𝐭 𝐜𝐚 𝐚 𝐫𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐯𝐨𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐩𝐮𝐭𝐮𝐭 𝐟𝐢 𝐚𝐥𝐭𝐞𝐥𝐞 (𝐝𝐞𝐜𝐢 𝐨 „𝐟𝐫𝐚𝐮𝐝𝐚̆”)

„56. În al doilea rând, deși campaniile online bazate pe platformele de social media pot fi noi ca formă și impact, în opinia Comisiei de la Veneția utilizarea acestora ar trebui să fie în continuare supusă regulilor generale privind finanțarea și transparența campaniilor. Rolul judecătorului care examinează aspectele electorale este de a decide dacă campania online a unui candidat – și primirea sprijinului pentru campanie de la terțe părți, fie online sau nu – a încălcat aceste reguli, și în ceea ce privește consecințele unei astfel de încălcări, dacă încălcarea este atât de semnificativă încât ar fi putut influența rezultatul alegerilor.

57. O provocare în ceea ce privește social media, unde conținutul este generat de utilizatori, este cum să se atribuie sprijinul online pentru un candidat campaniei acelui candidat. Simplul fapt că un candidat are succes în campania online, și că utilizarea platformelor de social media poate amplifica mesajul unui candidat dincolo de ceea ce era posibil cu media tipărită și de difuzare, nu înseamnă că candidatul a încălcat regulile privind cheltuielile de campanie și transparența și astfel a obținut un avantaj nedrept. Rolul judecătorului este de a analiza dacă au fost încălcate reguli în primirea sprijinului de campanie de la terțe părți, fie online sau nu.”

Comisia de la Veneția mai face niște mențiuni pe parcursul Raportului, care pot fi folosite ca veritabile instrumente pentru a se modifica legislația electorală, inclusiv legea de organizare și funcționare a CCR pe aspectele electorale.

În final, Recomandările Comisiei de la Veneția sunt acestea:

„A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organism judiciar, curtea constituțională sau o instanță electorală specializată atunci când există un astfel de organism judiciar [para. 21];

B. Puterea curților constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și clar reglementată [para. 27];

C. Anularea unei părți din alegeri sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă doar în circumstanțe foarte excepționale ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral să fi putut afecta rezultatul votului [para. 18 și 39];

D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură corectă și obiectivă și o decizie suficient motivată bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerilor; părțile afectate trebuie să aibă oportunitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, iar puterea discreționară a judecătorului care examinează aspectele electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute în lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile [para. 16, 28, 31, 33];

E. Ar trebui să fie posibil să se conteste rezultatele alegerilor pe baza încălcărilor drepturilor, libertăților și intereselor electorale de către stat, părțile interesate electorale publice și private, și pe baza influenței mass-media, și a social media în special, inclusiv cele sponsorizate și finanțate din străinătate [para. 48 și 49];

F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele dezordinii informaționale, atacurilor cibernetice și altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde acces corect și echitabil la media online, și ar trebui implementate reglementări pentru a asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora [para. 54 și 55];

G. Regulile generale privind finanțarea campaniei și transparența ar trebui să fie aplicate campaniilor online care utilizează platformele de social media; Statele ar trebui de asemenea să reglementeze ca publicitatea electorală online să fie identificată ca atare și să fie transparentă, și ca platformele de social media să fie obligate să dezvăluie date despre publicitatea politică și sponsorii acesteia [para. 56 și 58].”

59. (…) Deciziile bine motivate și transparente în astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și NU TREBUIE SĂ SE BAZEZE EXCLUSIV PE INFORMAȚII CLASIFICATE (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și posibilitatea de a fi verificate.

 

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,500FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE