Foarte interesante mișcările astea de prin vecini: la doar câteva zile după ce Croația, Albania și Kosovo au semnat un acord de cooperare militară, presa de la Belgrad anunță că Serbia negociază o alianță militară cu Ungaria. Este vorba de presa apropiată regimului Vučić, care nu a negat informația până acum, așa cum nu a negat-o nici Ungaria, la trei zile de la apariția ei.
Pare o reacție-răspuns, vocile de la Belgrad citate pe această temă calificând acordul dintre vecinii lor drept unul „anti-sârb”, căruia i s-ar răspunde în mod justificat printr-o astfel de alianță. Mai adăugăm în ipoteza inițială tensiunea în creștere din Bosnia, unde mișcările de desprindere ale sârbilor par intrate în linie dreaptă, precum și frecușurile permanente dintre Serbia și Kosovo. Și gata, am zice că asistăm la niște „jocuri de cartier” de genul ălora în care fiecare se laudă că mai are pe cine să cheme în caz că iese cu caft.
Doar că detaliile nu prea lasă loc de anecdotic: „cartierul” e fix ăla dezmierdat ca „butoiul cu pulbere” al Europei. În plus, e surprinzătoare lejeritatea asta cu care se pomenește de o alianță între un stat NATO și unul anti-NATO, ca să nu ne ferim de cuvinte. Sau, ca să fiu și mai precis: cum de nu se aud întrebări din tabăra marilor jucători despre această alianță militară „russian-friendly”, care se contura deja politic de multișor sub ochii tuturor? Aaa, stați, că uitasem: greii sunt ocupați cu organizarea „coaliției voluntarilor”, chestia aia de temut și nezdruncinat, cu destinație Ucraina…
Facts, că tot veni vorba: frontiera terestră a României cu Ucraina cea aflată în război are vreo 650 de kilometri. Granițele cu noastre cu Serbia și Ungaria însumează aproape 1000 de kilometri. Ce cerc splendid aproape că s-ar strânge în jurul nostru, scuzat îmi fie cinismul! Ar mai rămâne Bulgaria și R. Moldova de rezolvat. Pe vecinii de la sud i-au menționat ca partener așteptat semnatarii primului acord despre care vorbim aici. Iar cu stătulețul „uitat” de sovietici pe hartă dincolo de Prut, joaca nu s-a oprit niciodată…
Și, fiindcă tot făcea niște dezvăluiri un băiat de treabă pe nume Peter Pilz, din opoziția de la Viena, vorbind acum mai bine de doi ani despre o „coaliție silențioasă” cu Ungaria și Serbia, pusă pe roate de Austria în încercarea unei formule de refacere a fostului imperiu… Hai să dau un final demn de niște specialiști în hazul la necaz, așa cum suntem: cât o mai lăsați, bre, pe săraca coana Austria să vă aștepte, așa, singurică și la fel de neutră ca Serbia cea pro-rusă?
Articol apărut inițial pe Demnitatea și preluat cu acordul autorului
