Ministrul suedez al Educației, Mats Persson, a scris un articol pentru ziarul suedez Expressen în care a explicat modul în care ministerul său va lansa o investigație cu privire la cazurile de „cancel culture” prezentă în universitățile suedeze. Acesta a mai amintit că această „corectitudine politică” inhibă libertatea de exprimare și creează un mediu academic „învechit”, informează Remix News.
„Dacă realitatea trebuie înțeleasă, anumite cuvinte sau teorii nu pot fi interzise. O cultură a tăcerii și a arătării cu degetul – numită și cultura anulării – creează un mediu academic sărac în spirit și învechit. Voi iniția o revizuire pentru a mapa cât de răspândită este”, scrie Persson, adăugând că o astfel de cultură „amenință capacitatea cercetătorilor individuali de a face evaluări bazate pe cunoștințele și abilitățile lor profesionale”, a precizat Mats Perrson în articolul său.
El amintește că odinioară, spațiul universitar occidental era unul liberal, în care era promovată libertatea de exprimare din partea ambilor beneficiari ai actului educațional (studenții și profesorii). Dar în prezent, corectitudinea politică, răspândită în mediile universitare asemeni unui cancer atacă direct libertatea de exprimare a studenților, profesorilor și cercetătorilor. Practic corectitudinea politică a pus la zid pe mulți dintre opozanții curentului neo-marxist. El a mai precizat că universitățile suedeze riscă să devină locuri în care dezbaterile deschise cu privire la unele subiecte mai sensibile să nu mai fie tolerate.
„Politica de identitate riscă să-și găsească drumul în lumea universitară. În raportul lui Kalla Fakta (un program de știri suedez), au apărut mai multe cazuri în care ceea ce a început ca o dezbatere plină de viață sau o întrebare perfect rezonabilă a degenerat în ostracism și presiune de adaptare la agenda de politică de identitate a studenților. „O universitate nu este un loc ca oricare altul. Critica, întrebările și discuțiile directe ar trebui să fie obișnuite acolo. Consensul nu este scopul.”
De asemenea, el a mai precizat în articolul său faptul că una dintre temerile sale cu privire la urmările corectitudinii politice este tocmai faptul că aceasta descurajează cercetarea privind anumite probleme actuale precum imigrația, rasismul sau sexismul, dând exemplul unui profesor universitar suedez care a demonstrat, în urma unui studiu sociologic, faptul că majoritatea violurilor în Suedia sunt comise de imigranți. Pentru acest studiu, respectivul profesor a fost urmărit penal.
„Un alt risc din cultura anulării este acela că cercetarea pe subiecte controversate din punct de vedere politic este neglijată în favoarea unor zone mai confortabile. Cine vrea să cerceteze rasismul sau sexismul dacă riști să fii acuzat că împărtășești idei cu ceea ce studiezi? Avem nevoie și de cunoștințe despre subiectele care pot fi percepute ca fiind sensibile”, scrie Mats Perrson.
„Suedia are practic un mediu academic bun. Avem colegii și universități puternice și independente, care sunt în frunte. Astăzi, cercetările au loc și în domenii care pot fi provocatoare atât pentru stânga politică, pentru dreapta, cât și pentru cea religioasă. „Așa ar trebui să fie într-o democrație liberală. Puterea academiei constă în căutarea necondiționată de noi cunoștințe, fără cuvinte interzise sau orbitoare. Întreaga societate va beneficia de ea.”
Ministrul Educației din țara scandinavă a mai precizat că „Cenzura, cuvintele interzise sau ostracismul nu trebuie să apară în învățământul superior suedez. Conducerea universității are responsabilitatea ca angajator și responsabilitatea de a sta de partea cercetării, chiar și atunci când aceasta este percepută ca incomod”, scrie Persson. „Libertatea noastră de exprimare și societatea tolerantă înseamnă că putem vorbi deschis despre diverse fenomene. Acest guvern nu va vedea libertatea academică ca pe un produs de hârtie, un slogan. Intoleranța nu va fi tolerată. Vom apăra cu fermitate libertatea academică.” Urmează să vedem cum se va concretiza în viitor cum vor putea fi sancționate abaterile de la aceste idei.
„a mapa” nu există în limba română. Probabil ați vrut să scrieți „a cartografia”