În spatele rezultatelor de la Bacalaureat stau 12 ani de școală care înglobează numeroşi factori ce influenţează educaţia, contexte sociale și economice și, mai ales, bagajul de incertitudine constantă. În ultimii 12 ani, la Ministerul Educaţiei s-au succedat 15 miniștri care au produs zeci de schimbări în sistem.
O scurtă radiografie a Bacalaureatului de anul acesta arată că rata de promovare a fost de 75% în 2023, a doua cea mai mare din ultimul deceniu. Notele de 10 au fost de patru ori mai puține decât anul trecut, în timp ce au crescut mediile între 6,50 și 9. În 50 de licee, rata de promovare a fost zero, iar numărul școlilor fără copii care să susțină și să ia Bacul s-a dublat în ultimii patru ani. Cei mai mulți elevi care nu au luat Bacul sunt absolvenți ai liceelor tehnologice.
Cei care au dat Bacalaureatul anul acesta sunt parte din generația intrată în clasa I în anul școlar 2011-2012, respectiv în clasa a IX-a în 2019-2020. Printre candidații la Bac de anul acesta mai sunt, într-un procent foarte mic, și tineri din promoțiile anterioare care fie nu au dat examenele, fie le-au dat din nou.
De la vârsta la care au intrat la școală și până acum, copiii au prins mandatele a 15 miniștri ai Educației, oameni care au venit cu propriile reforme, proiecte și idei în ceea ce privește funcționarea sistemului de învățământ preuniversitar. Unele au fost implementate, altele, nu, dar tot au creat ecouri în școală, conform unei analize realizată de Şcoala9. Miniștrii care s-au rotit la conducerea Educației în tot acest timp au fost:
- Daniel Funeriu (decembrie 2009 – februarie 2012, PDL)
- Cătălin Baba (februarie – mai 2012, PSD)
- Ioan Mang (7 mai – 15 mai 2012, PSD)
- Liviu Pop (mai – iulie 2012, independent, apoi iunie 2017 – ianuarie 2018, PSD)
- Ecaterina Andronescu (iulie – decembrie 2012 și noiembrie 2018 – august 2019, PSD)
- Remus Pricopie (decembrie 2012 – decembrie 2014, PSD)
- Sorin Cîmpeanu (decembrie 2014 – noiembrie 2015, independent, și decembrie 2020 – septembrie 2022, PNL)
- Adrian Curaj (noiembrie 2015 – iulie 2016, independent)
- Mircea Dumitru (iulie 2016 – ianuarie 2017, independent)
- Pavel Năstase (ianuarie – iunie 2017, PSD)
- Valentin Popa (ianuarie – septembrie 2018, PSD)
- Rovana Plumb (septembrie – noiembrie 2018, PSD)
- Daniel Breaz (august – noiembrie 2019, PSD)
- Monica Anisie (noiembrie 2019 – decembrie 2020, PNL)
- Ligia Deca (octombrie 2022, PSD)
Modificări, modificări, modificări…
Ministrul Daniel Funeriu a venit cu o nouă lege a Educației. Liviu Pop este cel care a introdus editura unică pentru manualele școlare. Ecaterina Andronescu a susţinut, în ambele mandate, Bacalaureatul profesional pentru absolvenții de liceu care nu trec examenele din prima sesiune. Remus Pricopie a adus aproape 100 de modificări la legile educației, printre care şi Bacalaureatul în trei sesiuni. Sorin Cîmpeanu a susținut introducerea unei noi Legi a Educației, iar în mandatul lui Mircea Dumitru s-a stabilit prin ordin că pregătirea elevului la clasă și prin teme, acasă, nu trebuie să depășească opt ore pe zi. În mandatul Ligiei Deca au fost aduse spre aprobare noile legi ale educației, discutate de șapte ani. În toţi aceşti ani, au existat mai multe demisii după scandaluri de plagiat proprii, sau ale colegilor de partid. Unele modificări s-au făcut în cursul parcursului şcolar. Spre exemplu, a fost eliminată ponderea mediei celor patru ani de studiu la Evaluarea Națională, măsură luată în august 2022, pentru anul școlar care tocmai s-a încheiat, adică o „regulă schimbată în timpul jocului”.
Conform Ministerului Educaţie, generația 2023 arată astfel, în cifre:
- 2011-2012, clasa I: 206.055 de elevi;
- 2019-2020, clasa a IX-a: aproape 175.400 de elevi;
- 2022-2023, clasa a XII-a: 147.500;
- 2023, înscriși la Bacalaureat: 114.500.
De aici rezultă că aproape 61.000 de copii nu au mai ajuns să dea Bacalaureatul.
Aceeași situație este și în cazul celor care anul acesta au dat Evaluarea Națională. Aproape 38.000 de elevi s-au pierdut între momentul în care au intrat în clasa pregătitoare, în 2014, și cel în care au dat examenele. Pe lângă abandon școlar și repetenție, cauza pentru această pierdere este și migrația, adică elevi înscriși la școli în străinătate care mai figurează în continuare și în România.
Imposibil de estimat vârsta autorului.
Incredibil, jurnalistul încă nu bănuiește (dacă o putem crede!) că România ar putea executa un ordin (angajament) luat mai pe la începuturile Democrației (nicidecum să spună că România este DOAR una dintre democrațiile în această situație). Nici vorbă să investigheze – ne prostește cu „numărul de miniștri”, de parcă nu este clar că, în caz că adevărul este cel enunțat mai sus, miniștrii TREBUIE să se „rotească” (precum o bandă de hoți ce pasează prada de a unul la altul, în timp ce se dispersează).
Autorul nu pare să știe că manualele „interdemocratice” sunt disponibile la manualul.info și pot fi folosite (spre deosebire de … chinezi, să spunem) de orice cetățean – deci „incertitudinile” ministeriale NU CONTEAZĂ!
Din manualele acelea se pot termina 5-10 Bac-uri democratice în cele 3 ore alocate. Democrația are un avantaj neprețuit față de „comunism”: presa liberă. Care se face că nu știe tot felul de lucruri – contracarează și ea cum poate.
Să-l întrebi pe autor dacă România are vreo economie pentru care să merite să înveți/muncești este deja prea mult. Ori dacă masele au chef de școală, „din rațiuni superioare” …
P.S.
Sahra Wagenknecht o spune (DOAR pentru Germania!) foarte des în ultimul timp – de exemplu aici, deja din primele CINCI minute:
https://www.youtube.com/watch?v=lY4e3H0NDV4