Nu-ți trebuie o minte prea ascuțită pentru a observa că o parte a presei și a rețelelor sociale defăimează neîntrerupt țara, de decenii, inoculând în rândul cetățenilor sentimentul neputinței, al lehamitei față de prezentul și viitorului nostru. Cum se știe, cel mai tragic efect al acestei defăimări perfide se reflectă, printre multe altele, în tragicul fenomen de lepădare și părăsire a țării.
Nu spune nimeni că starea economică, socială, politică și morală a societății actuale românești ar fi una ideală, fără de cusur. Nu, nu e, așa cum nu e nicăieri sub soare;și sigur se poate mult mai bine, pe toate palierele societății. Dar să bați neîncetat toba, reliefând numai defectele unei națiuni, ar trebui să supere urechea oricărui om de bună-credință. Pic cu pic, ni s-a inoculat ideea că nu suntem în stare de nimic, mai mult, că am fi unici în toate rele pământului. Mă uit cu indignare și revoltă la „rețelarul social”, care, ajutând inconștient inamicul, din etichetele „hoți”, „corupți” și mai-jignitorul „lumea a treia” nu ne mai scoate. Probabil că o simplă vizită în lumea a treia i-ar dovedi întreit că o comparație mai șchioapă nu s-ar putea face.
În plus, conform datelor furnizate de Națiunile Unite, economia României figurează în rândul celor dezvoltate(i), alături de cele ale Poloniei, Ungariei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei, Croației ș.a.m.d. Aceasta nu înseamnă defel că suntem în frunte, gâfâind cot la cot cu marile puteri, dar măcar suntem în rând cu lumea (noastră), năzuind spre mai bine.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Cultura noastră: ce a mai rămas din ea, de Theodore Dalrymple și vei contribui la susținerea siteului R3Media.
Unul dintre subiectele vehiculate exagerat de mult în spațiul virtual, mereu speculat politic, prin care se încearcă încă o dată ponegrirea țării, este cel al pensiilor speciale. Cumva, se induce ideea că acestea ar fi numai la noi sau că numai la noi sunt abuzive și nedrepte. Nu, oameni buni, pensii speciale nu există numai la noi. Pensii speciale există în S.U.A, Canada și în U.E, și toate, cu mici diferențe de la stat la stat, sunt destinate acelorași categorii de oameni (angajați care au lucrat în condiții cu risc ridicat pentru sănătate, personal militar, personal din justiție ș.a.m.d.).
Dintr-un studiu din aprilie(ii), publicat sub oblăduirea Comisiei Europene,aflăm că situația pensiilor speciale din România nu e nici dramatică, nici unică. De exemplu, Grecia cheltuie 2,7% din PIB cu aceste pensii speciale, Polonia 2,6%, Belgia 2,1%, Spania 1,5%, iar România 1,2% (la egalitate cu Franța).La fel de adevărat e că sunt state, precum Cehia și Irlanda, care cheltuie doar 0,2% din PIB pentru aceste pensii. Oricum, din acest punct de vedere, România se află undeva la mijloc.
În ceea ce privește raportul dintre numărul pensionarilor cu pensii speciale și numărul total de pensionari, Polonia conduce în clasament cu 22,3% (cu mențiunea că 13% reprezintă pensii speciale acordate țăranului/fermierului polonez). Cu alte cuvinte, 22,3% dintre pensionarii polonezi iau pensii speciale! Raportul este de 7,3%în Franța, 8% în Spania și 5,3% în România. Desigur, nu putem să nu observăm că România alocă destul de mult (1,2%) pentru puțini (5,3%), dar aceeași situație se întâlnește în Spania, Polonia, și, la limită, în Franța.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Evul întunecat, noua moralitate de Joseph Sobran și vei contribui la susținerea siteului R3Media
În întreaga Uniune Europeană se vorbește de reformarea sistemelor de pensii speciale naționale, ba chiar de desființarea lor. Însă, oamenii trebuie să înțeleagăcă acest drum este sinuos și de durată.
Problema pensiilor speciale nu este, așadar, o problemă specifică României. Nu, nu suntem unicat în acest domeniu! Firește, există anomalii regretabile (foști torționari sau colaboraționiști, care încă beneficiază de privilegiul pensiei speciale), care trebuie corectate urgent. Dar să ne învrăjbim, iar și iar, din pricina pensiilor speciale, nu face decât să-i ajute pe cei care așa ne vor: dezbinați și învrăjbiți. Să nu le facem jocul!
Note:
[i]https://www.un.org/development/desa/dpad/wp-content/uploads/sites/45/WESP2020_Annex.pdf
[ii]https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/dp125_en.pdf
