ACTUALITATEMinistrul de Externe de la Chişinău NU a cerut la Moscova retragerea...

Ministrul de Externe de la Chişinău NU a cerut la Moscova retragerea completă a trupelor ruse

Entuziasmul de la Chișinău privind vizita Ministrului de Externe Nicu Popescu la Moscova nu sunt justificate, scrie Cristina Melnic pentru Larics.

Bucuria fraților de peste Prut se referă la faptul că Popescu ar fi cerut retragerea completă a trupelor ruse din Moldova, ceea nu este adevărat, scrie Melnic.

Iată ce scrie autoarea:

„Într-o misiune de relansare și consolidare a dialogului între Republica Moldova și Federația Rusă după alegerile parlamentare anticipate, formarea noului guvern de la Chișinău și mai ales după episodul crizei energetice și de furnizare a gazelor de către Gazprom, ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, s-a deplasat la Moscova pentru o întrevedere cu omologul său rus, Serghei Lavrov, dar și cu șeful-adjunct al administrației președintelui Federației Ruse, Dmitri Kozak, ministrul agriculturii al Federației Ruse, Dmitri Patrușev, și președintele comitetului pentru afaceri internaționale al Consiliului Federației, Grigori Karasin.

La finalul discuțiilor cu șeful diplomației ruse Serghei Lavrov și în cadrul unei conferințe de presă Nicu Popescu a reiterat faptul că Republica Moldova își dorește reluarea procesului de retragere a trupelor rusești din regiunea transnistreană și distrugerea munițiilor stocate la depozitul de la Cobasna. Mai exact declarația acestuia a sunat așa: „În ceea ce privește prezenta Grupului Operativ de Trupe Ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, poziția noastră rămâne neschimbată: prezența (aceasta) contravine statutului de neutralitate din Constituția Moldovei și retragerea trupelor rusești rămâne o prioritate a politicii noastre externe”.

După cum se poate observa și înțelege explicit din declarația diplomatului de la Chișinău, Republica Moldova cere retragerea doar parțială a trupelor ruse prezente în stânga Nistrului, fiindcă NU face referire la retragerea contingentului de pacificatori, ci doar la Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR).

E o scăpare? Nu.

Pentru a confirma acest lucru, Nicu Popescu reia teza în cadrul interviului acordat pentru Eho Moskvî și ne explică faptul că „în plus, față de Grupul Operativ al Trupelor Ruse, acolo există un contingent de menținere a păcii. Acest contingent de menținere a păcii are o bază legală și există interacțiune și bineînțeles ceea ce ne dorim – vrem și sperăm să vedem o soluție a conflictului în așa fel încât Moldova să fie reintegrată”. În continuare jurnalistul Aleksei Venediktov a insistat dacă ministrul moldovean de externe susține retragerea unui contingent restrâns, dar păstrarea pacificatorilor, iar cel din urmă a confirmat.

Prin urmare, trupele ruse, cel puțin o parte a lor, „au o bază legală” în Republica Moldova.

O manipulare rusă care riscă să câștige la Chișinău: GOTR versus „pacificatori”

Pentru a percepe mai bine relevanța acestui subiect, ar fi util să explicităm componența trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, adică Grupul Operativ al Trupelor Ruse și trupele de menținere a păcii, și să încercăm să definim semnificația pentru fiecare în parte.

Scurt istoric al GOTR

Mai exact, Grupul Operativ al Trupelor Ruse dislocat Transnistria a fost constituit la 1 iulie 1995 în urma reorganizării Armatei a 14-a. Prin directiva Ministerului Apărării al Federației Ruse nr.314/2/0296, la baza creării GOTR au stat corpurile de armată 10 și 24 din Districtul Militar Odessa, care au fost dizolvate printr-o directivă din 15 octombrie 1956 a Statului-major al trupelor terestre ale URSS. Scopul principal al GOTR este de a proteja depozitele de muniții de peste 20 de tone ce aparțin Federației Ruse din regiunea transnistreană. Începând din 2011, GOTR a devenit o entitate militară cu statut separat și misiuni speciale, devenind, astfel, o entitate a Districtului Militar „Vest” al Federației Ruse.

Cadre militare active în cadrul GOTR sunt în jur de 2000-2500 persoane, iar aceștia organizează lunar zeci de aplicații și exerciții militare împreună cu forțele paramilitare transnistrene. De notat este și faptul că o bună parte dintre ei sunt deja locuitori ai regiunii transnistrene care au și cetățenie rusă, Moscova organizând o campanie de recrutare locală după impedimentele de deplasare și rotație impuse de unele guverne pro-europene din Republica Moldova, coordonate cu cele din Ucraina.

Totuși, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova staționează „două” contingente militare rusești. Primul, după cum am explicat mai sus, este GOTR și al doilea contingent de militari participă la misiunea de pacificare (în realitate, distincția dintre ele este doar teoretică, aceste contingente rotindu-se, regulat, pentru diferite misiuni – „pacificare” sau paza depozitului de la Cobasna.

Ce sunt „pacificatorii”

În urma semnării armistițiului între Republica Moldova și Federația Rusă, la 21 iulie 1992, a fost instaurat un cadru instituțional de gestionare a zonei de conflict și a misiunii de menținere a păcii (MMP), care este constituit din aproximativ 1200 de „pacificatori” aproape egal împărțiți între Rusia, Republica Moldova și separatiștii de la Tiraspol, precum și 10 observatori militari ucraineni. În realitate, aproape jumătate din numărul militarilor care îndeplinesc misiunea de pacificatori în zona de securitate din regiunea transnistreană sunt ruși, iar aceștia activează, de asemenea, și ca parte a GOTR.

De-a lungul vremii, au existat numeroase incidente care au dezvăluit ineficiența trupelor de menținere a păcii și mai mult decât atât, a atitudinii partinice și implicării „pacificatorilor” în perpetuarea situației conflictuale între autoritățile separatiste de la Tiraspol și cele ale Republicii Moldova. după

Cel mai elocvent caz este cel al tânărului Vadim Pisari, care a fost împușcat mortal, pe 1 ianuarie 2012, la punctul de control de menținere a păcii Nr.9 de către un „pacificator” rus doar pentru că a refuzat să oprească cu mașina la punctul de control. De asemenea, membri ai trupelor de pacificatori au participat la instalarea ilegală a posturilor de control separatiste, precum și la reținerea ilegală a unor persoane (a se vedea decizia CEDO din 16 mai 2019 în dosarul Manole și Postica vs. Moldova și Rusia).

Moștenirea binomului Plahotniuc-Dodon. Republica Moldova cade în capcană și joacă pe muzica rusească

Așadar, de ce Republica Moldova vrea doar retragerea parțială a trupelor ruse, adică a GOTR, dar nu și a forțelor de menținere a păcii? Chișinăul pare că a căzut în capcana rusă, și asta în pofida tuturor documentelro interne și externe (internaționale) importante și pe care Chișinăul le tot invocă – niciunul dintre aceste documente nu vorbește despre GOPR.

Încă din 1999, după Declarația Summit-ului OSCE de la Istanbul prin care se cerea explicit retragerea trupelor rusă fără să se facă nicio diferențiere între GOTR și „trupele de menținere a păcii”, iar Federația Rusă era obligată să înceapă acest proces, la Kremlin s-au căutat metode de a ocoli această decizie. Teza de sorginte rusească și infiltrată în diplomația și autoritățile de la Chișinău, de a face o distincție între trupele de „pacificatori” și GOTR, cu scopul de a legitima o parte a trupelor militare rusești pe teritoriul Republicii Moldova a fost lansată ulterior și a avut parte de succes în timpul guvernării binomului Plahotniuc și Dodon. Mai exact, prin Rezoluția redactată de autoritățile de la Chișinău și votată la ONU în 13 iunie 2018, o parte a trupelor ruse au fost legitimate, fiindcă în textul documentului se invocă doar retragerea trupelor GOTR și a munițiilor de pe teritoriul Republicii Moldova, iar trupele de menținere a păcii au fost intenționat omise. Mai multe detalii despre acest document și semnificațiile lui strategice găsiți în articolul LARICS, care a relevat pentru prima dată în spațiul public aceste aspecte și această manipulare rusă asumată explicit de Binomul Plahotniuc-Dodon la vremea respectivă”.

Continuarea este aici

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul global și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume susținerea cauzei naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Trebuie să știți: nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă îți place și dorești să citești și în continuare materiale pe R3media, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3media

Cele mai populaR3 articole

Articole R3laționate

IMPORTANT

Fiți LEI pentru R3: Am strâns 12.851 de lei din 45.000,...

Dragi prieteni, aici o să vă țin la curent cu campania de donații pe care am început-o pe 1 iulie 2021 și care se termină...