Scriitorul și teologul Mihail Neamțu afirmă că Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă au dat „tunul secolului”, din cauza prejudiciului de un miliard de euro care apare în dosarul DNA deschis împotriva lor.
„Vă amintiți de sloganul „o Românie fără hoție”? Dacă prejudiciul făcut la achiziția dozelor de vaccin depășește un miliard de euro (plus TVA), putem spune că Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă au dat tunul secolului. Un jaf la drumul mare comis de „liberalii” de rit nou, relativist și progresist.
Tone de bani publici aruncați la gunoi!”, a reacționat Mihai Neamțu.
El a notat, ironic, că „Nu mă aștept ca jurnaliștii de la Recorder să pună întrebări grele decidenților implicați în această mare porcărie, care depășește mizeriile făcute de ANRP prin anii 2009-2012”.
Cunoscutul om de cultură l-a parafrazat pe Florin Cîțu, care spunea că „vaccinul conține libertate”.
„Ce conținea vaccinul? Lăcomie. Multă avariție.
Pe lângă discuția farmacologică, legată de sindromul morților subite, ceea ce uimește e nesimțirea risipirii banului public. Rușine!”, a concluzionat Mihail Neamțu.
Florin Cîțu, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă si Arafat sunt principalii vinovati de jaful făcut de achiziția dozelor de vaccin ce depășește un miliard de euro. Astia merita inchisoare pe viata.
„Scriitorul și teologul Mihail Neamțu afirmă că Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă au dat „tunul secolului”, din cauza prejudiciului de un miliard de euro care apare în dosarul DNA deschis împotriva lor.”
Domnii Neamțu și Ursan sunt tineri (dacă n-or fi și chiulit de la școală!).
„Cunoscutul om de cultură l-a parafrazat pe Florin Cîțu, care spunea că „vaccinul conține libertate”.
„Ce conținea vaccinul? Lăcomie. Multă avariție.”
Nu. Conținea multă „cerere și ofertă”, multă „economie de piață liberă”, multă „domnie a legii”.
„Pe lângă discuția farmacologică, legată de sindromul morților subite, ceea ce uimește e nesimțirea risipirii banului public. Rușine!”, a concluzionat Mihail Neamțu.”
Domnii Neamțu și Ursan pretind că nu înțeleg fenomenala bunăstare generată de piață – mai ales sursa ei. Nici teoretic, pe băncile școlii, din practic, cu bâta realității altoită pe spinare.
Așa s-a ajuns în „Gulag” – dar se fac că nu știu.