ACTUALITATELa noapte vine Moș Nicolae. De pe 6 decembrie, începe perioada de...

La noapte vine Moș Nicolae. De pe 6 decembrie, începe perioada de colindat pentru Crăciun

În seara de 5 spre 6 decembrie, copiii își pregătesc ghetuțele sau cizmulițele și așteaptă venirea lui Moș Nicolae cu darurile sau cu o nuielușă, dacă nu au fost cuminți.

„Ziua Sfântului Nicolae se mai numește, prin unele ținuturi, Crăciunul Copiilor. Seara, în ajun, copiii își curăță ghetele, în care vor primi daruri mărunte: ciocolată, bomboane, fructe de iarnă (portocale, mandarine, curmale și smochine), haine și jucării. Darurile mult visate, mai costisitoare, le vor fi date de Crăciun, sub pom. Cei care nu au fost cuminți primesc o nuielușă (semn al pedepsei pe care o merită)”, a spus muzeograful Ana Pascu.

Sărbătoarea de pe 6 decembrie, a Sfântului Nicolae, marchează începutul sărbătorilor de iarnă, care se vor încheia odată cu Sfântul Ion, în noul an.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Dacă Dumnezeu nu ar exista de G.K. Chesterton și vei contribui la susținerea siteului R3Media.

O dată cu sărbătoarea Sfântului Nicolae are loc și debutul pregătirilor pentru sărbătorile de iarnă, acum se formează ceata de colindători, se alege căpetenia, cel care avea obligația să aibă grijă de bunul mers al pregătirilor. Această ceată de colindători era formată, în comunitățile tradiționale, exclusiv din flăcăi, care se întâlneau începând cu Sfântul Nicolae până la Ajunul Crăciunului, iar în Moldova până la Anul Nou, dat fiind că în Moldova nu există forma de colind cu măști la Crăciun, cum este în Maramureș și Transilvania. Moș Nicolae era considerat ca fiind patronul cetei de tineri astfel că pregătirile acestora pentru colindat nu puteau începe decât în ziua acestuia de sărbătorire.

Sfântul Nicolae era o sărbătoare care se prăznuia exclusiv în biserică, ulterior pe filieră catolică și protestantă devenind mai comercială.

. „În mediul popular, Moş Nicolae sau Sânicoară, cum mai este el numit în Ardeal, era o zi care se sărbătorea, până în secolul al XIX-lea exlusiv din punct de vedere canonic, bisericesc. Sfântul Nicolae era sărbătorit la biserică, putea fi hramul satului, dar nu avea nimic comercial. Latura comercială a acestei sărbători s-a dezvoltat pe partea protestantă şi catolică, o dată cu începutul secolului XX, atunci când Moş Nicolae a devent un fel de precursor al lui Moş Crăciun, Santa Claus, de la care copiii aşteaptă cu nerăbdare noaptea în care Moş Nicolae le aduce daruri“, conform celor precizate de Ovidiu Focşa, muzeograf al Muzeului Etnografic al Moldovei Iaşi.

Astfel, obiceiul de a aduce daruri pare să fie încetăţenit pe filiera urbană, de unde şi partea mai comercială a sărbătorii. „Totuşi, în această perioadă apare cel mai frecvent ideea de dar, darul care are menirea de a strânge relaţia între oameni. Dincolo de faptul că darul îi face mai buni pe oameni, că oamenii îi pot ajuta pe cei din jurul lor, faptul de a dărui devine un simbol care îi apropie pe oameni unii de alţii“, după cum a menţionat Ovidiu Focşa.

Sfântul Nicolae este uneori considerat, în tradiţia populară ca fiind foarte important, imediat după Sfântul Arhanghel Mihail, din acest motiv el aflându-se la miazănoapte, astfel că în noaptea de Anul Nou, atunci când se deschid cerurile el poate fi văzut. De asemenea, importanţa pe care o are Sfântul Nicolae este redată în credinţa populară prin faptul că Dumnezu l-a desemnat să păzească porţile cerului. Timpul este îmbătrânit, ziua este scurtă, noaptea este lungă, iar omul arhaic a considerat că soarele, supărat de atâtea nelegiuiri, străluceşte din ce în ce mai puţin, îşi pierde puterea, scrie Ziarul Lumina.

„Acest fapt a fost pus în relaţie cu Sfântul Nicolae care păzeşte astfel lumina, soarele, pentru ca acesta să nu se stingă de tot sau să scape prin porţile cerului. În tradiţia populară se spune că porţile cerului sunt păzite de doi sfinţi, unul tânăr, Toader, şi de unul bătrân, Nicolae. În tradiţia populară se spune că de Sfântul Nicolae ziua începe chiar să crească, deşi, evident, acest lucru nu se întâmplă decât după solstiţiul de iarnă“, a mai spus Ovidiu Focşa pentru Ziarul Lumina.

Moş Nicolae apare cel mai des în legendele populare româneşti, mai ales în Maramureş, ca un bătrân cu barba albă călare pe un cal alb care trebuia să aducă neapărat, de ziua lui, zăpadă. De altfel, în această zi se făceau şi previziuni meteorologice, astfel că dacă ningea în acea zi, oamenii din vechime se aşteptau la o iarnă scurtă, iar dacă nu nigea, oamenii se aşteptau la o iarnă lungă. De obicei, astfel de previziuni meteorologice se făceau cu precădere în ajunul marilor sărbători, aşa cum erau şi la Anul Nou, Bobotează, făcând parte din categoria practicilor ritual-cermoniale din preajma marilor sărbători populare tradiţionale.

Tot în tradiţia populară, Moş Nicolae apare ca fiind patron al celor care călătoresc pe apă, fiind un sprijin şi o călăuză pentru toţi cei care şi-au legat viaţa de apă, fiind patron al corăbierilor, al plutaşilor.

De asemenea, tradiţia populară îl menţionează ca fiind un apărător, protector al fetelor sărace, mai ales a celor necăsătorite şi se spune că le căsătoreşte pe cele care îşi doresc o familie.

Sfântul Nicolae este foarte iubit în ţările ortodoxe, atât Grecia, cât şi Rusia îl au ca ocrotitor, de aici şi numele atât de des întâlnit al sfântului în aceste ţări. În zonele cu populaţie catolică sau greco-catolică de la noi din ţară, Sfântul Nicolae este sărbătorit mai ales de copii care fac diverse serbări, petreceri în aşteptarea darurilor. În mediul ortodox aceste sărbători au prins mai puţin, fiind mai pregnantă sărbătoarea religioasă, dar Sfântul Nicolae este văzut ca un protector al copiilor, precum şi al tinerilor.

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul global și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume susținerea cauzei naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Trebuie să știți: nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă îți place și dorești să citești și în continuare materiale pe R3media, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3media

Cele mai populaR3 articole

Articole R3laționate

IMPORTANT

Fiți LEI pentru R3: Am strâns 12.851 de lei din 45.000,...

Dragi prieteni, aici o să vă țin la curent cu campania de donații pe care am început-o pe 1 iulie 2021 și care se termină...