miercuri, noiembrie 13, 2024
ACTUALITATEEpiscopul Macarie al Europei de Nord: În numele stopării din pricina acestui...

Episcopul Macarie al Europei de Nord: În numele stopării din pricina acestui unic virus se jertfeşte libertatea şi chiar umanitatea. În numele acestui unic virus se stopează totul

Episcopul Macarie al Europei de Nord a deplâns faptul că în numele combaterii coronavirusului, „sunt atâţia care suferă şi care mor în singurătate, neştiuţi şi nebăgaţi în seamă”. El a mai spus, după sfânta Liturghie oficiată în Luleå (Suedia) că „se jertfeşte libertatea şi chiar umanitatea” pentru a stopa acest virus, informează Episcopia Europei de Nord.

„Mari sunt încercările prin care trecem, însă şi mai mari vor fi cele care răsar la orizont. Lumea întreagă este bulversată. Lumea întreagă este speriată, este panicată. Însă noi ne punem nădejdea în Preamilostivul Dumnezeu și ne rugăm pentru toţi cei care sunt în suferinţă, pentru toţi cei deznădăjduiţi, pentru toţi cei panicaţi, pentru toţi cei înfricoşaţi.

Iată, aseară la Sfântul Maslu am pomenit la rugăciune pe atâţia fraţi şi pe atâtea surori care sunt în suferinţă sufletească şi trupească aici şi în alte locuri. Acum, la Liturghie, am pomenit pe doi credincioşi din episcopia noastră care s-au operat și L-am rugat pe Marele Chirurg, pe Mântuitorul Iisus Hristos, să împrumute mâinile medicilor chirurgi. Fiindcă sunt mulţi, prea mulţi care suferă, neluaţi în seamă, uitați din pricina faptului că totul este blocat astăzi de această unică boală şi de acest unic virus. În numele acestui unic virus se stopează totul. Din nefericire. Însă sunt atâţia care suferă şi care mor în singurătate, neştiuţi şi nebăgaţi în seamă. În numele stopării din pricina acestui unic virus se jertfeşte libertatea şi chiar umanitatea.

De aceea, preaiubiţii mei, conştientizăm faptul că sunt vremuri ale cernerii, vremuri ale revelării. Iar Apocalipsa oare ce înseamnă? Înseamnă “descoperire”. Descoperire a ce? A drumului Crucii, a drumului Golgotei, a răstignirii lui Adam cel vechi şi a învierii întru Adam cel Nou. De aceea ne rugăm cu osârdie ca nimeni dintre noi să nu se piardă pe această cale a Crucii, pe această cale a Golgotei. Să ne adunăm cu toţii în îmbrăţişarea rugăciunii. Să ne ţinem tare în îmbrăţişarea rugăciunii. Să ne ţinem nevăzut de mâini, strâns, ca nimeni, niciunul dintre noi să nu rămână singur şi părăsit. Aşadar, Hristos ne îmbrăţişează de pe cruce, ne cuprinde pe toţi în îmbrăţişarea rugăciunii şi grijii Sale părinteşti, însă şi noi trebuie să ne cuprindem tare în îmbrăţişarea rugăciunii!

Hristos este cu noi. Nu avem de ce să ne temem. Nu avem de ce să deznădăjduim. Să ţinem sus inimile noastre fiindcă, iată, din cauza norilor grei, din cauza norilor negri, nu reuşim să mai vedem cerul senin. Însă cerul este senin! Şi Hristos ne înseninează cerul inimii noastre atunci când ne rugăm, atunci când ne iubim, ca într-un gând să putem mărturisi pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, Treimea Cea Deofiinţă şi Nedespărţită.

Aşadar, să se îmbărbăteze inimile noastre! Şi să nu lăsăm ca inimile noastre să se atingă de ură, de ura celor care ne vrăjmăşesc văzut şi nevăzut. Să nu uităm de faptul că Mântuitorul Iisus Hristos a rostit ultima Sa cuvântare pe amvonul crucii! Pe cruce fiind ţintuit, S-a rugat Părintelui Său astfel: Părinte, iartă-le ucigaşilor Mei ceea ce fac, că nu ştiu ceea ce fac! Putea Hristos să rostească tainic, într-un suspin această rugăciune. Însă nu a rostit-o nici pentru urechile ucigaşilor, nici pentru urechile Preacuratei Sale Maici, ale Apostolului Său, iubit, Ioan, şi ale mironosiţelor care se aflau la poalele crucii. Nu a rostit această rugăciune şi această cuvântare în chip tainic, într-un suspin, ci a rostit-o cu glas înalt: Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac! Aşa şi noi să iertăm pe cei care ne prigonesc, să iertăm pe cei care ne vrăjmăşesc, să iertăm pe cei care ne urăsc şi să rostim neîncetat rugăciunea pe care a rostit-o Mântuitorul Iisus Hristos, îmbrăţişându-i pe toţi deopotrivă: şi pe cei iubiţi ai Săi, însă şi pe cei care Îl ucideau, lipsiţi de milă şi de iubire. Să rostim neîncetat Rugăciunea Domnească, spunând: Și ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri!

În aceste vremuri grele, în aceste vremuri de restrişte trebuie să fim cu Hristos, ca şi Hristos să fie împreună cu noi. Nu putem să parcurgem aceste greutăţi decât împreună cu Mântuitorul Iisus Hristos. Aşadar, să ne străduim ca pe Acesta să-L dobândim întru rugăciune, întru pocăinţă, întru mărturisire şi cuminecare. Amin”, a sunat cuvântul ierarhului Bisericii Ortodoxe Române.

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,500FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE