Deși nu a rămas în memoria colectivă precum holera sau ciuma, epidemia de gripă care a ajuns în Paris în toamna anului 1889 a avut un puternic impact asupra opiniei publice și a politicii medicale a autorităților franceze.
Într-o postare pe Facebook, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe prezintă detalii interesante despre această epidemie, acum uitată, dar care la momentul respectiv a avut un impact major asupra oamenilor.
Potrivit sursei citate, epidemia de gripă a provenit din Imperiul Rus (zona Asiei Centrale) și a ajuns în capitala Franței în toamna anului 1889.
Prin intermediul presei, societatea franceză a fost permanent informată cu privire la evoluțiile îngrijorătoare ale epidemiei din Imperiul Rus, care s-a extins treptat și virulent spre statele nordice și vestul Europei, ajungând inclusiv pe continentul nord-american (în special în orașele New York și Toronto).
Numărul articolelor dedicate acestei realități cotidiene crește exponențial, fiind publicate zilnic numeroase date statistice, rapoarte întocmite de autorități, interviuri cu personalități din lumea medicală etc.
Sunt prezentate cazurile de îmbolnăvire ale unor personalități celebre ale epocii precum Țarul Alexandru III al Rusiei, Regele Wilhelm II al Prusiei, Papa Leon XIII etc.
În perioada menționată, șeful Legației României la Paris era poetul Vasile Alecsandri, care s-a implicat în informarea cu privire la starea elevilor români ce învățau în capitala Franței.
”În raportul său, Vasile Alecsandri informa ministerul că s-a adresat principalelor licee și colegii din capitala franceză, îndată după izbucnirea epidemiei de gripă la Paris din toamna anului 1889, pentru a se interesa cu privire la starea de sănătate elevilor români și îi ruga pe colegii săi de la București să transmită familiilor elevilor români aflați la Paris informațiile din scrisorile de răspuns ale liceelor „Louis Le Grand”, „Sainte Barbe” și „Saint Louis” din capitala franceză.
Raportul, datat, 31 decembrie 1889, a fost scris în perioada când epidemia de gripă din Franța atinsese o răspândire îngrijorătoare, fiind un exemplu de solidaritate și compasiune al personalului diplomatic al României față de situația conaționalilor lor aflați la Paris și a familiilor acestora”, se arată în postarea Arhivelor Diplomatice.
Emoția provocată de epidemie în rândul populației franceze este profundă, în special începând din a doua jumătate a lunii decembrie 1889, când se înregistrează peste 2.000 de decese săptămânal, în condițiile în care în mod obișnuit, numărul deceselor atingea cifra de 180-200 de cazuri pe săptămână. În total, în perioada decembrie 1889 – martie 1890, în Franța se înregistrează 60.000 decese.
Aflate sub presiunea presei și a opiniei publice, autoritățile franceze vor adopta o serie de măsuri medicale și sociale menite să contribuie la îmbunătățirea igienei publice, la sprijinirea lucrătorilor săraci și a familiilor lor, la eliminarea cel puțin parțială a condițiilor de muncă și locuire insalubră a unei părți din populația orașelor etc.
