ACTUALITATEClaudiu Târziu (AUR): România trebuie să intre în formatul de negociere pentru...

Claudiu Târziu (AUR): România trebuie să intre în formatul de negociere pentru problema transnistreană

România „trebuie să reintre în formatul de negociere pentru problema transnistreană”, iar veteranii din războiul de pe Nistru „trebuie recunoscuţi ca veterani ai Armatei române”, a declarat senatorul AUR Claudiu Târziu, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, miercuri, la o dezbatere cu tema „Să nu ne uităm eroii! 30 de ani de la războiul ruso-român de pe Nistru”.

„Credem că România trebuie să reintre în formatul de negociere pentru problema transnistreană, credem că veteranii din războiul de pe Nistru pentru cauza naţională trebuie recunoscuţi de către România ca veterani ai Armatei române şi credem că evenimentele de acum 30 de ani nu trebuie uitate nicio clipă, trebuie să ne întoarcem la ele ca la o dovadă de demnitate naţională şi ca la un exemplu de cum poate un stat agresor, un imperiu nesăţios, aşa cum este Rusia, indiferent cum s-a numit ea la un moment dat, să-şi atace vecinii şi să încerce în permanenţă să se extindă, să domine, să exploateze resursele altora şi să ţină în sclavie alte popoare. Trebuie să nu uităm asta mai ales în acest ceas, în care vedem că Rusia este într-un nou atac asupra altei ţări. Dar aşa cum vorbeam cu un ofiţer care a luptat în acel război, ce se întâmplă astăzi în Ucraina s-a întâmplat acum 30 de ani în Republica Moldova, pe Nistru”, a susţinut Claudiu Târziu, copreşedinte al AUR, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, în confruntările de acum 30 de ani de pe Nistru şi-au pierdut viaţa 299 de soldaţi, iar alţi 284 au fost răniţi grav, menţionând că ei trebuie să fie recunoscuţi ca veterani ai Armatei române, urmând să iniţieze un proiect legislativ în acest sens.

„În noaptea de 1 spre 2 martie 1992, Armata a 14-a rusă, cu sprijinul regimului marionetă de la Tiraspol, a atacat Republica Moldova chiar după ce aceasta fusese admisă ca membru al ONU. Acesta a fost răspunsul Moscovei la recunoaşterea internaţională a celui de-al doilea stat românesc. Un stat românesc având aceeaşi limbă, acelaşi drapel tricolor şi acelaşi imn de stat. Războiul a durat patru luni (…). Au murit atunci 299 de români în confruntările de pe Nistru, alţi 284 au fost răniţi foarte grav şi au purtat sau poartă încă rănile de atunci. I-am cunoscut pe o parte dintre acei combatanţi care au supravieţuit, cu răni sau fără răni, i-am revizitat şi anul trecut într-o vizită oficială şi le-am făcut o promisiune care priveşte recunoaşterea sacrificiului lor pentru cauza naţională. Ei trebuie să fie recunoscuţi ca veterani ai Armatei române şi voi face un proiect de lege în acest sens”, a arătat Târziu.

La rândul lui, deputatul George Simion, copreşedinte al AUR, a subliniat că „nu avem voie să îi uităm pe acei români, nu avem voie să uităm că graniţele naturale ale neamului românesc sunt mult mai mari” decât cele de acum.

„Atitudinea noastră vizavi de agresiunea rusească din prezent nu poate să fie alta decât de a condamna această agresiune, pentru că nu sunt pământurile lor, ei au venit de undeva din stepă şi trebuie să se ducă înapoi în stepă (…). Condamnând agresiunea rusească şi pe cel care pare a fi în acest moment un criminal de război, Vladimir Putin, nu este incorect faţă de ţara mea să spun că din fondurile de înzestrare a Armatei 32 de ani s-a furat şi corupţia generalizată din domeniul sanitar, din educaţie a cuprins cu siguranţă, pentru că ştim din interior care este situaţia cu înzestrarea Armatei. Pentru că degeaba avem 2% din PIB, dacă acei 2% sunt daţi pe avioane care nu se ridică de la sol, unele dintre ele”, a spus Simion.

În opinia lui Simion, se discută „aiurea” despre războaiele altora dacă nu ne interesează protejarea identităţii naţionale a românilor din jurul graniţelor.

„Discutăm aiurea despre războaiele altora dacă nu ne interesează protejarea identităţii naţionale a românilor din jurul graniţelor, condamnarea agresiunii ruseşti din prezent (…). Dacă sunt interesaţi (n.r. – presa) de sursa conflictului armat din Ucraina, precedat de conflictul armat din Donbas şi Lugansk, precedat de conflictul armat din Abhazia şi Osetia, să ştie că prima oară şi prima oară au făcut cei de la Kremlin acest scenariu pe pământuri româneşti, cu sânge de român, în 1992, în martie, pe Nistru”, a punctat el.

În intervenţia sa, deputatul AUR Mircia Chelaru a arătat că lecţia “neînvăţată” a Transnistriei a trăit-o Ucraina.

„Ce învăţăm de aici: că acel model din 1991, când au definit sferele de influenţă şi de control direct prin vecinătatea apropiată sau îndepărtată, funcţionează. În virtutea acestei consideraţii, a intrat şi în Georgia, şi în Abhazia, şi în Osetia, tacit agrementate între marile puteri. Astăzi, Rusia dansează cazacioc pe ritm de country, dar vine vremea revanşei când îşi vor da mâna pentru a juca acelaşi joc pe ritm mondial, se întâmplă astăzi (…). Politica mare se face cu oameni mari, nu mari de înălţime şi nu neapărat să fii stat mare ca să fii puternic, puterea unui stat nu vine din mărimea lui, ci din capacitatea lui de a crea măreţie. Din punctul ăsta de vedere, lecţia neînvăţată a românilor este că nimeni nu o să-ţi bage în traistă. În politică nu există prietenii, ci doar interese şi cine ştie să-şi impună interesul prin voinţă naţională cu dragoste şi înţelege oportunitatea momentelor este câştigător. Lumea de astăzi nu mai este una a tratativelor, ci este una a faptului împlinit. E o problemă de asumare”, a comentat Chelaru.

La împlinirea a 30 de ani „de la războiul ruso-român de pe Nistru”, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, senatorul Claudiu Târziu, în parteneriat cu Centrul Român de Studii şi Strategii, Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române şi Asociaţia Răsăritul Românesc din Chişinău, au organizat dezbaterea cu tema “Să nu ne uităm eroii! 30 de ani de la războiul ruso-român de pe Nistru”.

Evenimentul a reunit reprezentanţi ai mediului academic, militar şi asociativ, parlamentari, reprezentanţi ai clerului, lideri de opinie, jurnalişti, de la Bucureşti şi Chişinău.

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți.Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Trebuie să știți: nimeni nu ne „editează” ideile și materialele publicate. Suntem oameni liberi. Dacă îți place și dorești să citești și în continuare materiale pe R3media, urmărește-ne pe Google News, Telegram, Facebook sau Twitter. Sau poți să te abonezi, gratuit, la Newsletter.

Înscrie-te la newsletterul R3Media

Te rog așteaptă puțin

Mulțumim! Bine-ai venit în comunitatea noastră

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole populaR3 în ultimele 24 h

Articole R3laționate