Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia anunţă că se va adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul Bibliotecii Batthyáneum, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv retrocedarea bibliotecii către arhiepiscopie, potrivit informează News.ro
Conform MTI, la sfârşitul săptămânii trecute, Biserica Unitariană Maghiară şi-a exprimat, de asemenea, neînțelegerea şi indignarea fată de refuzul retrocedării Bibliotecii Batthyáneum.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Să nu trăim în minciună. Un manual pentru disidenții creștini, de Rod Dreher, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
„Refuzul de a retroceda clădirea, naționalizată sub dictatura comunistă, şi colecția neprețuită pe care o conține, este o legitimare a confiscării ilegale. Această decizie nu este doar o pedeapsă, prin care este încălcată legea, împotriva bisericii noastre surori romano-catolice, ci şi un mesaj îngrijorător pentru celelalte confesiuni maghiare din Transilvania”, a transmis Biserica Unitariană Maghiară.
Aceasta a mai adăugat că intenționează să acționeze împreună cu bisericile surori, la toate forurile judiciare posibile, pentru a intra în posesia bibliotecii.
Ține-ți EROII aproape! Cumpără un tricou sau o bluză cu chipul unui Mare Român și vei contribui la susținerea siteului R3media.
Conferinţa Episcopilor din România a anunţat marţi că este solidară cu Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia în demersurile de recuperare a bibliotecii şi colecţiei ştiinţifice Batthyáneum, potrivit news.ro.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Cultura noastră: ce a mai rămas din ea, de Theodore Dalrymple vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
„Contrar şi unor opinii vehiculate în presă cu privire la această decizie a ICCJ, faptele istorice evidente nu pot fi ignorate. Episcopul Ignác Batthyányi, care a fondat biblioteca, a lăsat moştenire întreaga colecţie Bisericii Romano-Catolice din Transilvania. Biblioteca Batthyáneum, împreună cu colecţia sa, a fost închisă de statul român comunist în 1949, naţionalizată abuziv în 1950, şi de atunci aparţine Bibliotecii Naţionale a României”, a transmis CER.
Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia funcționează deține cea mai valoroasă colecţie de cărţi şi manuscrise vechi din perioada medievală de pe teritoriul României. Cel mai valoros dintre manuscrise bibliotecii este Codex Aureus, ce a fost datat între 805 şi 810, cunoscut şi sub numele de Evangheliarul de la Lorch. La Alba Iulia se află din 1786 o jumătate din acest manuscris, cea de-a doua se află la Biblioteca Vaticanului, iar coperţile originale se găsesc la muzee din Londra şi Roma.
Hrănește bine(le)! Cumpără suplimentul alimentar Păstura crudă și vei contribui la susținerea siteului R3media.
Biblioteca Batthyaneum deţine colecţii de o inestimabilă valoare documentar-ştiinţifică şi bibliofilă:
•80% din totalul de cărţi manuscrise medievale occidentale aflate în colecţiile din România (1.778 de cărţi manuscrise), între care şi Codex Aureus, cel mai vechi manuscris occidental aflat în colecţiile din țară, realizat în jurul anului 810, la comanda lui Carol cel Mare;
•70% din totalul de incunabule aflate în România (609 incunabule);
•din cele 63.037 de cărţi înregistrate, peste 45.000 sunt cărţi vechi şi rare tipărite în Europa în secolele XVI-XVIII (parte dintre acestea se referă la istoria Transilvaniei);
• 4.598 de periodice vechi;
•un valoros fond arhivistic format din Arhiva Capitlului Romano-Catolic din Alba-Iulia şi Arhiva Conventului din Cluj-Mănăştur – aproximativ 17.163 de izvoare diplomatice privind istoria medievală a Transilvaniei;
•peste 43.000 de documente ale unor personalităţi transilvănene, ale fostului Institut şi ale Bibliotecii Battyaneum, din secolele XVIII-XX; colecţii muzeale – istorie naturală (mineralogie, botanică etc.), piese arheologice din spaţiul transilvan si european (de la Neolitic la Perioada medievală), sigilii, medalii, instrumente astronomice, obiecte de cult, tablouri, ex-librisuri etc.
„Toate acestea recomandă Biblioteca Batthyaneum ca una dintre cele mai importante instituţii culturale şi documentare din Europa şi din lume, fiind frecventată de numeroşi cercetători, doctoranzi şi studenţi din ţară şi din străinătate, veniţi în stagii de cercetare. Biblioteca organizează periodic manifestări culturale şi ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională de înaltă ţinută şi are aproximativ 4.500 de vizitatori anual, între care personalităţi culturale şi politice din România şi din străinătate. Din 2012, vizitatorii se pot bucura şi de accesul la colecţiile muzeale ale Bibliotecii Batthyaneum, printr-o expoziţie permanentă.
Instituţie cu atribuţii în păstrarea şi promovarea patrimoniului documentar şi cultural românesc, conferite prin lege, Biblioteca Naţională a României face toate demersurile necesare pentru prezervarea pe mai departe a acestor surse documentare, de o valoare uriaşă, privind identitatea, istoria şi cultura românească şi europeană, precum și istoria cărţii manuscrise şi tipărite europene, de la începutul secolului al IX-lea şi până în prezent.
În spiritul şi în acord cu voinţa testamentară a fondatorului, funcţionarea Bibliotecii Batthyaneum ca filială a Bibliotecii Naționale protejează tocmai statutul de instituţie cultural-documentară de drept public, accesibilă publicului larg, asigură continuitate, caracter sistematic şi unitar activităţilor de conservare, cercetare, valorificare şi promovare a colecţiilor sale inestimabile, prin integrarea în programul aplicat tuturor documentelor din categoria colecţii speciale, prin aplicarea unor politici naţionale şi europene de digitizare şi accesibilizare prin intermediul unor cataloage şi baze de date internaţionale de prestigiu (bibliotecile digitale Manuscriptorium, Europeana etc.), asigură înscrierea într-un circuit documentar şi ştiinţific european.
Drept consecinţă, Biblioteca Națională a României mizează pe implicarea raţională, responsabilă şi activă a statului român, prin structurile sale competente şi abilitate, în găsirea unei soluţii pozitive în ceea ce priveşte statutul viitor al Bibliotecii Batthyaneum, în acord cu cele expuse mai sus”, afirma Biblioteca Națională a României într-un comunicat.
Acţiunile iniţiate de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia pentru preluarea Bibliotecii Batthyaneum sunt vechi, iar în 2007 arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, Gyorgy Jakubinyi, a transmis Parlamentului European cât şi Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) o petiţie privind acest subiect. Ulterior, în 2012, CEDO a decis ca solicitarea de restituire a imobilului care adăpostea Biblioteca Batthyaneum, Institutul Astrologic şi colecţii de cărţi şi documente rare să fie soluţionată prin admitere sau prin respingere. Statul a fost condamnat pentru că a tergiversat luarea unei decizii privind această retrocedare, cu 15.000 de euro, bani care au fost plătiţi Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, pentru prejudiciul moral adus în cazul refuzului privind reconstituirea dreptului de proprietate.
În noiembrie 2015, Comisia Specială de Retrocedare a bunurilor imobile care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea de retrocedare depusă de Biserică. Această decizie a fost contestată de arhiepiscopie la Curtea de Apel Alba Iulia, iar în urma sentinţei nefavorabile pronunţate în iulie 2018, s-a adresat ÎCCJ, care a respis definitiv contestaţia.
Este firesc. Doar în Rrrrumânica a existat „restitutio in integrum”. În țările evoluate nici pomeneală de așa ceva.