Fostul comisar francez, Thierry Breton, a criticat-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe care a numit-o „Împărăteasă”, de care Europa nu are nevoie.
Francezul, fost comisar european pentru piaţa internă, a afirmat că nemțoaica și-a arogat prea multă putere. El a făcut aceste afirmații într-un interviu pentru Le Monde, citat de Agerpres.
„Acest lucru este stânjenitor pentru Europa, care nu a fost construită să aibă un împărat sau o împărăteasă. Europa trebuie să fie într-un echilibru, să servească interesul general european, nu pe cel al unei singure ţări”, iar “dacă acest echilibru se rupe, atunci proiectul european este în pericol”, a afirmat Breton într-un interviu publicat duminică de cotidianul Le Monde.
Mai rău, acesta a acuzat-o, nu prea voalat, pe von der Leyen că face jocurile țării sale natale, Germania, în detrimentul Franței și a celorlalte țări europene.
„Întrucât Germania nu o duce bine [din punct de vedere economic], trebuie să fim atenți ca toate politicile europene să nu fie deturnate în beneficiul său”, a avertizat Breton.
Conservatorii, confirmați
Declarațiile lui Breton, un fost oficial de rang înalt al UE, vin să confirme acuzațiile opoziției conservatoare din Europa, conform căreia Ursula von der Leyen și-a arogat puteri sporite, mult peste mandatul său de președinte al Comisiei Europene.
Recent, un think-tank conservator european a arătat, într-o dezbatere la Bruxelles, că Ursula von der Leyen a dat o adevărată „lovitură de stat tăcută”, pentru a prelua putere sporită în Uniunea Europeană.
Jurnalistul Thomas Fazi a acuzat-o pe von der Leyen că s-a folosit de crizele „Covid” și „Războiul din Ucraina” pentru a-și spori atribuțiile și a trece peste suveranitatea statelor naționale membre, notează mihailneamtu.eu.
Aceste acuzații nu sunt noi. Conservatorii europeni o acuză pe von der Leyen încă din timpul crizei zonei euro din 2009 – 2010, de uzurpare de putere. Aceste alegații au devenit mai puternice în timpul crizei medicale, când Comisia lui von der Leyen și-a asumat rolul de șef al guvernelor naționale.
Atunci, acuzațiile au fost întâmpinate cu obișnuitele acuzații de „conspiraționism”.
