Ștefan Popescu, analist de politică externă, spune că poporul român nu are ambiția de a deveni o mare putere: România este un actor mic, cu o personalitate ștearsă pe scena internațională

Analistul de politică externă Ștefan Popescu afirmă că țara noastră este un „actor mic, cu o personalitate destul de ștearsă pe scena internațională și aș spune, pe scena europeană”, iar unul dintre motive este acela că populația nu are nicio ambiție de a avea o țară care să reprezinte un pol de putere.

Este un actor mic, cu o personalitate destul de ștearsă pe scena internațională și aș spune, pe scena europeană, mai ales sau pe scena euroatlantică, pentru că acesta este orizontul geografic al politicii noastre externe.

Societatea românească nu este animată de dorința ca România să joace, să aibă o prezență mai profilată în lume. Logica de supraviețuire a poporului român, indiferent de nivelul social în care ne aflăm, împiedică un orizont mai larg al societății, că și de aici pleacă politica externă a unei țări. Este expresia voinței societății de a exista, de a fi în lume. Or, în acest moment, interesul românilor este de a călători fără vize în Statele Unite ale Americii, de a nu mai prezenta la control pașaportul în spațiul Schengen și mai puțin de a avea o țară cu ambiții care să reprezinte un pol de putere”, a spus Popescu pentru Gândul.

Analistul a mai spus că în România nu există, practic, dezbatere, pe tema politicii externe iar asta se vede.

„O consecință ca acestui dezinteres general este că orizontul în materie de politică externă al clasei noastre politice este foarte restrâns sau absent. Politica externă nu face parte din dezbaterile electorale. Cu excepția: sunteți cu rușii sau oamenii rușilor sau sunteți cu americanii? La atât se la atât se reduce, la simple atacuri sau poziționări. Oamenii politici români nu au, chiar dacă se află în funcții de vârf, nu o desfășoară o activitate politică externă”, a menționat domnia sa.

Înainte de 1989, România avea o politică externă față de Africa, America Latină, Orientul Mijlociu.

„În foarte multe spații, cum sunt Indo-Pacific, cea mai importantă zonă, motorul creșterii economice mondiale, Africa, America Latină, deci așa-numitul Sud global, chiar Orientul Mijlociu, România este o prezență mai mult simbolică. Ambasadele pe care le are desfășoară mai ales o relație consulară, fiind un reziduu al unei epoci trecute, când România, sigur, într-un anumit sistem, avea totuși o politică externă către acele spații”, a mai adăugat Popescu.

În ceea ce privește vizitele președintelui Klaus Iohannis prin Africa, America Latină și Asia, Popescu nu crede că au vreo mare însemnătate.

„Vizitele recente ale președintelui Iohannis în America Latină, în Asia, în Africa nu pot fi considerate inițiative de politică externă, ci, mai degrabă, bifarea, după o absență foarte îndelungată, a unor contacte la nivel înalt. Sunt sceptic în ce privește materializarea acestora”, a spus Ștefan Popescu.