Ecourile „efectului Trump” răsună până la București, punând sub presiune strategiile și valorile actualei clase politice românești. Donald Trump promite o resetare radicală în Statele Unite, cu inițiative care vizează destructurarea normelor impuse de globalism și progresism, iar acest val ar putea forța și România să aleagă între o linie progresistă, încă îmbrățișată de Bruxelles, sau o revenire la conservatorismul tradițional care prinde putere peste ocean.
Trump începe cu o lovitură dură împotriva cenzurii, afirmând că vrea să distrugă hegemonia „Big Tech” și să restabilească libertatea de exprimare autentică în SUA. Este o resetare profundă a mediului online și mediatic, unde monopolurile rețelelor sociale au impus tăcerea asupra multor voci conservatoare. Trump se angajează să oprească cenzura „toxică” de stânga și să protejeze exprimarea liberă – considerată piatra de temelie a democrației americane, punând ca etalon fosta rețea Twitter. Această schimbare radicală ar putea influența și Europa, unde din ce în ce mai multe voci cer limitarea influenței rețelelor sociale și a cenzurii „de stânga”.
În paralel, Trump vizează o resetare a abordării față de schimbările climatice. Planul său de retragere a Statelor Unite din Acordul de la Paris echivalează cu un „stop joc” în fața politicilor verzi, încurajate de instituțiile europene, care, spune Trump, au împins economia mondială într-o direcție nesustenabilă, dominată de China. Liderii de la Bruxelles sunt în „șoc și groază” în fața acestei retrageri, însă Trump susține că resetarea este necesară pentru redresarea economiei americane și eliminarea presiunii „Green Deal-ului” asupra piețelor și producătorilor naționali.
În final, Trump propune o reconfigurare completă a politicilor de gen. Prin interzicerea operațiilor de schimbare de sex la minori și recunoașterea oficială a doar două genuri – masculin și feminin – el promite o ruptură față de politicile de identitate de gen pe care le consideră „abuzive și distructive”. Această resetare culturală, afirmă el, va proteja copiii de „ideologiile toxice” și va restaura structurile sociale tradiționale.
Aceste inițiative de resetare pun Bucureștiul într-o dilemă, mai ales că România este într-o relație privilegiată cu Statele Unite. La Cotroceni, Victoria și în Parlament, politicienii români trebuie să aleagă: să rămână fideli agendei progresiste impuse de Bruxelles sau să se alăture unei mișcări conservatoare globale care tocmai se lansează. În fața unei resetări radicale la Washington, România va trebui să decidă dacă își va păstra independența culturală și politică sau va continua să urmeze orbește directivele de la Bruxelles.
întrebare de-a dreptul prostească